Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Conacul Pillat din Miorcani, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Conacul Pillat din satul Miorcani, comuna Rădăuți-Prut, județul Botoșani, preotul Octavian Remus Hrușcă mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia.

– Părinte Octavian Hrușcă, cine a ridicat acest conac și când anume?
– Clădirea, situată la 23 km nord-est de Darabani, a fost construită, în 1883, pe ruinele unui fost conac boieresc ce data din 1830, de Ion N. Pillat (tatăl poetului Ion Pillat). Acesta, împreună cu fratele său Gheorghe Pillat, a zidit, în 1884, și Biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Rădăuți-Prut. Domeniul a fost cumpărat, în 1850, de Nicolae și Agripina Pillat, părinții lor.

– Ce cuprindea proprietatea?
– Moșia includea 7 ha împrejurul conacului, parcul dendrologic de 3,8 ha, suprafața aferentă clădirilor, 2 ha de livadă, 6 ha pe malul Prutului, în zona de frontieră, 45 ha la Crasnaleuca [sat în comuna Coțușca, județul Botoșani], mult teren în jurul satului și un iaz.

– Cum arăta, pe atunci, fosta curte boierească?
– Conacul este alcătuit din nouă încăperi mari și un hol de intrare, care dă în două săli laterale spațioase. Camerele aveau destinația de dormitoare, un salon de primire, altul pentru oaspeți, bibliotecă, bucătărie, baie, cămară și alte dependințe. În exterior, se aflau locuințele slujitorilor, spălătoria, beciul, ghețăria, grajdurile, hambarele și magaziile pentru lemne. Întreaga proprietate era împrejmuită cu un gard din piatră, prevăzut cu trei porți de acces.

– Ce destinații ulterioare a avut conacul?
– După ce, în 1944, întreaga moșie a fost devastată de armata sovietică, domeniul a fost naționalizat în 1948, iar clădirea – transformată în secție a Spitalului [Orășenesc] din Darabani și, apoi, în spital rural local [1951-1955]. [Din 2004, imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice.]

– Ce a mai rămas din fosta posesiune?
– Se păstrează conacul [consolidat și reabilitat între 2017 și 2025], construcțiile aferente, parcul dendrologic, o parte a pădurii de lângă curte, ce înglobează un arboret de stejari, paltini, ulmi și tei seculari, o porțiune a livezii, beciul (abandonat), ghețăria (dezafectată), gardul (refăcut în proporție de aproximativ 30%), cele trei intrări în incintă (recondiționate), dintre care una dă într-o alee străjuită de castani, iazul (reamenajat) și un izvor din vale.

– Ce adăpostește clădirea în prezent?
– În conac, este amenajat un punct muzeal în care sunt expuse obiecte personale ale poetului, documente și fotografii ce prezintă viața și activitatea sa, precum și arborele genealogic al familiei. Imaginile îi înfățișează pe Ion Pillat [născut la 31 martie 1891, la București și decedat la 17 aprilie 1945, în același oraș, unde a fost înmormântat la Cimitirul Bellu], soția lui, artistul plastic Maria Procopie-Dumitrescu [-Brateș], copiii acestora – scriitorul, criticul și istoricul literar Dinu Pillat [căsătorit cu Cornelia (Nelli) Filipescu] și prozatoarea, memorialista, traducătoarea și jurnalista Pia Pillat [măritată cu un aviator, apoi cu omul politic liberal Mihai Fărcășanu și, în final, cu medicul englez Anthony Edwards] – și pe fiica lui Dinu Pillat, prozatoarea, poeta și traducătoarea Monica Pillat [căsătorită cu cercetătorul agronom Nicolae Săulescu]. Fotocopiile reproduc poezii ale lui Ion Pillat, unele fiind scrise aici, întrucât el și-a petrecut vacanțele la Miorcani și la moșia Florica [din satul Ștefăneștii Noi, orașul Ștefănești, județul Argeș] a bunicului din partea mamei, Ion C. Brătianu.

– Proprietatea a fost revendicată de urmași?
– Descendenții au solicitat și redobândit domeniul, pe care l-au donat, în 2002, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru a fi amenajat în conac un centru cultural-social [inaugurat în 2025, cu denumirea de Centrul Cultural Pastoral-Misionar Ion Pillat].

Florin Bălănescu

*Surse suplimentare pentru clarificarea/confirmarea unor informații:
https://ro.wikipedia.org/wiki/1891