Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza din Bârlad, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.
Despre Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza din Bârlad, județul Vaslui, istoricul Mircea Mamalaucă mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acesteia.
– Domnule Mircea Mamalaucă, care este legătura lui Alexandru Ioan Cuza cu această casă?
– Clădirea în care viitorul domnitor s-a născut și a copilărit, pentru puțin timp, alături de părinții lui [ispravnicul Ioan Cuza și Sultana (Soltana) Cozadini], a fost construită, în 1812, de familia Cuza și a aparținut lui Gheorghe Cuza, fratele tatălui. În fața imobilului, situat în cartierul Podeni, pe strada purtând numele său, numărul 95 A, în 1990 a fost amplasată o placă memorială ce marchează locul și data nașterii lui. [Din 2004, edificiul figurează în Lista Monumentelor Istorice, iar, după un amplu proces de restaurare, acesta a fost inaugurat cu destinație de muzeu în 2025.] Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie/1 aprilie 1820, la Bârlad, ținutul Tutova, Țara de Jos, Principatul Moldovei [astăzi, în județul Vaslui] și a murit la 3/15 mai 1873, la Heidelberg, Imperiul German, fiind înmormântat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași.
– Din ce este compusă construcția?
– Casa este alcătuită din patru spații expoziționale, două holuri, un atelier, un spațiu tehnic, un grup sanitar și un cerdac cu structură din lemn și soclu din beton armat; există și o curte, care a fost mult mai mare decât în prezent.
– De-a lungul vieții sale, Cuza a mai revenit la Bârlad?
– El a participat, în repetate rânduri, la întâlnirile unioniștilor din oraș, pregătind unirea Moldovei cu Țara Românească de la 24 ianuarie 1859. După alegerea sa ca domnitor al Principatelor Unite, de fiecare dată când mergea de la Iași spre București sau invers se oprea aici, fiind găzduit într-o casă de pe Strada Transilvaniei [în prezent, Marcel Guguianu] a cumnatului său Gheorghe Lambrino, sau la conacul acestuia de la Banca [sat în comuna cu același nume, județul Vaslui], unde avea o cameră rezervată în permanență.
Florin Bălănescu
Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania