Acest aer se zbate fluture în ochiul albastru
Cum îndoiala de tremuratul firav al dragostei de ciută
Acest aer de grâne coapte vorbește despre inimi
ce dezlipesc pereții de iubire și trecerea
Acest aer de crizanteme flutură rufă-n vânt lacrimi
Numai tu cunoști lăsarea aripilor de piatră
peste trecătoarea dintre refuz și dorință
Ușile, ușile închise de seceta întrebărilor
Ești o pădure și doar trunchiurile copacilor
vorbesc limba frunzelor zdrobite de furtună
Ești un nor îndrăgostit de ploaie
Și fulgere
Acest aer tainic îl voi bea desigur până la plăsele
Ca amintirea celor mai dulci boabe de struguri
de pe buzele toamnei părăsite de verde
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania