ACTA  MOLDAVIAE  SEPTENTRIONALIS,  XI,  2012

                La 24 ianuarie 2013, în cadrul Simpozionului tematic „Unirea Principatelor Române”, organizat de Muzeul Judeţean Botoşani, a fost lansat oficial noul număr al anuarului ştiinţific al acestei instituţii, Acta  Moldaviae  Septentrionalis,  XI,  2012, Botoşani, 384 p., redactori coordonatori: prof. d-r Dan Prodan, muzeograf Eduard Setnic. Vol. XI, 2012, include teme de arheologie, istorie, cultură, civilizaţie, memorialistică, muzeografie, etnografie, structurate în 6 secţiuni: I. Istorie veche şi arheologie; II. Istorie medie; III. Istorie modernă; IV. Istorie contemporană; V. Note bibliografice; VI. Evocări. Vol. XI, 2012, mai cuprinde Cuvânt-înainte, semnat de muzeograf Eduard Setnic, Lista colaboratorilor şi Abrevieri, întocmite de prof. d-r Dan Prodan.

                În Secţiunea I, Istorie veche şi arheologie, au fost incluse 3 contribuţii. Maria Diaconescu a analizat diverse „Aspecte ale unor practici magico – religioase în aşezarea cucuteniană de la Vorniceni, Pod Ibăneasa, jud. Botoşani”, conchizând că manifestările spirituale ale cucutenienilor locali, manifestate în forme simple sau sofisticate, exprimă gradul diferit de complexitate a manifestărilor magico – religioase. Elementele materiale descoperite dovedesc structurarea comunităţii cucuteniene locale  în grupuri sociale conturate deja. Numismaţii Mihai C.V. Cornaci şi Coriolan Chiricheş au prezentat „Un denar emis pentru Julia Titi”, de către tatăl său, împăratul roman Titus (79 – 81 d. Hr.), din Dinastia Flavia, pentru fiica sa. Fotografiile monedei romane de argint sunt clar realizate. Daniel Ciucălău a studiat „Ofrande de carne din necropolele Sântana de Mureş – Cernjachov şi miturile germene”, concluzionând că între jertfele de carne ale germanicilor (goţii)  culturii mureşene (secolele V – VI d. Hr.) şi miturile germanice, sistematizate ulterior în cântecele barzilor nordici, exista o strânsă legătură.

Secţiunea următoare, a II-a,  Istorie medie, cuprinde 3 articole, cu o tematică relativ diversă. Prof. univ. d-r Mihai Maxim, originar din Vorniceni – Botoşani, fostul director al Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul – Turcia, osmanist de talie internaţională, a publicat „Trei documente otomane inedite din 1594 – 1595, din timpul lui Mihai Viteazul”, izvoare scrise descoperite în Arhiva otomană a Preşedenţiei Consiliului de Ministri de la Istanbul, celebra Başbakanlık Osmanlı Arşivi, care oferă o altă imagine asupra relaţiilor dintre război şi comerţ în zona Dunării inferioare, la sfârşitul secolului al XVI – lea. Andrei – Liviu Prodan continuă prezentarea, începută în AMS, X, 2011, „Sighişoara medievală şi modernă – muzeu în aer liber(II)”, subliniind importanţa arheologică şi turistică excepţională a oraşului de pe Târnava Mare, comparabil prin simbolistică cu Nürnberg din lumea germanică sau cu Istanbul din lumea turco – osmană. Reproducerile color ale monumentelor arhitectonice din Sighişoara stârnesc interesul cititorilor şi sunt o invitaţie voalată pentru vizitarea perlei de pe Târnava Mare. Iulian – Cătălin Nechifor a studiat „Bucecea. Începuturi (secolele XVI – XVIII)”, precizând că prima atestare documentară a aşezării datează din 1569, cu numele Vâlceşti, ulterior devenită sat cumpărat şi donat Mănăstirii Galata din Iaşi.

Istoria modernă este tema Secţiunii a III – a. Alexandru Pînzar a analizat „Catastihul de spovedanii al enoriaşilor bisericii unui sat din Ţara Loviştei, la începutul secolului al XIX – lea”. Satul s-a numit Şerbăneşti iar Catastihul de spovedaniieste o adevărată radiografie religioasă – morală – civică a unei comunităţi rurale de la începutul modernităţii româneşti. Anexa cu fotocopiile paginilor documentului original sporeşte valoarea ştiinţifică a studiului cercetătorului sucevean. Gică Manole a continuat studierea şi reconsiderarea personalităţii complexe a lui „Titu Maiorescu – omul politic”.  Liderul conservator – junimist a fost un simbol şi un educator al vieţii politice româneşti, a slujit dezinteresat interesul naţional  în perioada 1870 – 1914, a consonat cultura occidentală cu cea autohtonă şi a aplicat temeinic propria concepţie şi politică despre modernizarea societăţii româneşti. Rămânând pe eşichierul politic românesc modern, Gheorghe – Florin Ştirbăţ a analizat „Marea formaţiune liberală în anii 1876 – 1878”, concluzionând că denumirile  de „Partid Naţional Liberal” sau  „Partid Liberal Naţional”  nu au corespuns realităţii concrete din cadrul „alianţei liberale”. Competiţia între grupările liberale a fost câştigată de către liberalii radicali, care au alcătuit „guvernul de război” şi au obţinut Independenţa de Stat a României, constituind ulterior nucleul liberal în jurul căruia se va închega Partidul Naţional Liberal în timpul guvernării Ion C. Brătianu (1876 – 1888).

Sergiu  Balanovici a publicat „Un document privind eroii Războiului pentru Independenţa României”, la care a anexat Tabelă de ostaşii morţi în războiul din 1877 – 1878. Judeţul Botoşani. Judeţul Dorohoi, şi un afiş: Eroii Războiului de Independenţă, Din comuna Zlătunoaia, jud. Botoşani: Atanase Ion, Bordianu Gheorghe, Donose Axinte, toţi trei soldaţi ai Regimentului 16 Dorobanţi. Muzeograful Gheorghe Median a continuat prezentarea seriei „Monumentele Botoşanilor” cu  „Palatul de Justiţie”: proiectare, licitaţie, finanţare, execuţie, recepţie, începutul funcţionării, în perioada 1904 – 1909. Dan Prodan a alcătuit şi a publicat „Bibliografia selectivă a orientalisticii – turcologiei româneşti în perioada 1850 – 1950”, structurată pe următoarele coordonate: I. Izvoare istorice; II. Orientalism, turcologie mondială şi românească: definirea conceptelor, evoluţia cercetărilor, orientalişti, turcologi, contribuţii (secolele XV-XX); III. Europa de Sud-Est, Peninsula Balcanică: definirea conceptelor, identitate zonală, promovarea personalităţii geografico-istorice; V. Societatea românească în perioada 1850-1950: de la paşoptişti la comunişti, modernizare, europenizare, personalitate naţională, identităţi şi manifestări istoriografice; V. Orientalistica–turcologia românească în perioada 1850-1918: definirea conceptelor, evoluţia cercetărilor, orientalişti, turcologi, contribuţii, instituţii; VI. Orientalistica-turcologia românească în perioada 1918-1950: definirea conceptelor, evoluţia cercetărilor, orientalişti, turcologi, contribuţii, instituţii;VII. Mihai Eminescu; VIII. Nicolae Iorga;IX. Franz Babinger.

               Secţiunea a IV – a, Istorie contemporană, include 7 contribuţii. Steliana Băltuţă a prezentat “Destinul unei case de secol XVIII, de patrimoniu din Botoşani: casa “Manolache  Iorga”, cumpărată de familia Saint – Georges şi devenită muzeu etnografic între anii 1989 – 2007”, cu interesante fotografii despre acest monument arhitectonic de patrimoniu, cu un viitor incert, într-o nedreaptă contradicţie cu un trecut reprezentativ în istoria târgului Botoşani şi a familiei Iorga. Într-un alt orizont geo-temporal, Bogdan Caranfilof  a analizat “Feţele lui Ianus. Germania şi cele două războaie mondiale”, formulând concluzia că vina declanşării celor două conflagraţii mondiale se împarte, în procente ce suportă încă interpretări, între Reich-ul wilhelmian / hitlerist şi puterile occidentale / Rusia ţaristă – stalinistă. Ştefan S. Gorovei  continuă seria serialelor epistolare, începută în AMS, X, 2011, cu “Mărturii dorohoiene. Corespondenţă Artur Gorovei – Dumitru Furtună (1926 – 1950)”, editând 49 de scrisori schimbate între cei doi prieteni  şi 3 scrisori despre amiciţia lor, de la contemporani care i-au cunoscut. Pe aceeaşi linie de continuitate se înscrie şi eseul lui Gheorghe I. Florescu, iniţiat în AMS, X, 2011, despre “Memoriile lui N. Iorga, între aide-mémoire şi document (II)”. Cercetătorul ieşean a conchis că “Memoriile lui N. Iorga rămân un înscris fundamental pentru reconstituirea şi întelegerea istoriei anilor 1917 – 1938. Şi nu numai a iatoriei!”. Rămânând în Universul N. Iorga, Loredana Mirea a prezentat “Oraşele Brăila şi Galaţi în relatările lui N. Iorga”, în contribuţiile sale referitoare la cele două oraşe dunărene atât de încărcate de istorie. Paul – Narcis Vieru a conturat “Istoricul cercetărilor asupra utilizării apelor în Moldova”, cu unele referiri speciale la municipiul şi judeţul Botoşani. Ana Florescu a analizat “Mit Eminescu şi peisaj ipoteştean în patrimonial artistic al Muzeului Judeţean Botoşani”, ca reflectare imagistică a naturii ipoteştene venerate în stihuri nemuritoare de Poetul Nepereche.

Diverse Note bibliografice au fost reunite în Secţiunea a V – a. Astfel, Gheorghe I. Florescu a recenzat „Istoria unei comune botoşănene (Viişoara)” iar Dan Prodan a reunit „Recenzii şi note bibliografice” despre diverse contribuţii istoriografice publicate în perioada 2008 – 2012. Secţiunea a VI – a, Evocări,  ultima a volumului XI, 2012, cuprinde reconstituirea  lui Ionel Bejenaru, „Din preliminariile organizării primei retrospective a pictorului Petru Troteanu (1885 – 1957), la Botoşani, septembrie – octombrie 1965”, artist născut la Stânceşti –Botoşani, şi medalionul – necrolog „Filaret Aprotosoaie (1920 – 2012). Nea Filucă”, semnat de foştii săi colegi Ionel Bejenaru şi Maria Diaconescu.

În concluzie, AMS, XI, 2012 este un volum muncit, atât de către autori cât şi de către redactorii responsabili, util istoriografic şi profesional, interesant ştiinţific şi informaţional, recomandat celor (încă!) curioşi şi preocupaţi de istorie locală, naţională, europeană.