Adrian Păunescu, fiul Basarabiei

         După apariţia în 2019 a lucrării de larg răsunet ,,Adrian Păunescu şi misterul năsăudean’’, semnată de profesoara Ana Vaida,  academicianul Mircea Cosma a ţinut să-şi lanseze în cadrul Astrei năsăudene cartea-album ,,Adrian Păunescu, fiul Basarabiei’’, apărută  în  luna iulie, 2020, la Editura ,,Tipo Das Solution’’ din Ploieşti, sub egida Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Cele peste o sută de pagini conţin texte privind biografia poetului,  însoţită de celebrele sale poezii dedicate Basarabiei, discursul lui Adrian Păunescu la primirea în Academia de Ştiinţe a Moldovei, ca membru de onoare şi  o selecţie de imagini a ediţiilor Festivalului ,,Galbenă Gutuie’’, organizate după trecerea lui în nefiinţă. Din  iniţiativa Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, în colaborare cu Fundaţia ,,Copăceni-VDR’’ s-a refăcut casa părintească a poetului şi a fost transformată în casă memorială,  s-a înfiinţat Complexul Muzeal ,,Adrian Păunescu’’, s-a inaugurat Gimnaziul din localitate cu numele poetului şi s-a ridicat bustul acestui fiu al Basarabiei în comuna natală. Cea mai mare parte din cuprinsul cărţii o constituie albumul foto-color, care înserează imagini din activităţile culturale ale poetului dedicate Basarabiei, dar şi imagini care oglindesc înalta recunoştinţă care i se acordă pretutindeni, în ţară şi peste Prut. Cartea se deschide cu un Cuvânt înainte al editurii prahovene din care reiese că lucrarea ,,se vrea a fi povestea urmelor lăsate în sufletele noastre de marele Adrian Păunescu şi încercarea iniţiatorilor de a reuni rădăcinile poetului lăsate şi aici în Prahova, cu cele din casa părintească din Basarabia. De ce Prahova ? se întreabă retoric editorul : pentru că aici în Prahova, la Valea Călugărească,  s-a ţinut primul cenaclu din afara Bucureştiului, pentru că aici, în curtea lui Nenea Iancu s-a recitat poezia ,,Doina’’ şi s-a cântat ,,Limba noastră’’ şi tot aici s-au sărbătorit 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, pentru că prahovenii sunt cu sufletul la fiecare ediţie a Festivalului ,,Galbenă Gutuie’’. Un emoţionat eseu intitulat ,,Dor de Adrian Păunescu’’este semnat de academicianul Gheorghe Duca, consăteanul şi prietenul poetului, legaţi prin poezia şi cântecul vestitului  Cenaclu Flacăra la care ,,am fost părtaşi, cu urechea lipită de aparatele de radio’’. Cartea cuprinde şi câteva date biografice ale poetului, dar şi referinţe despre opera sa. Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi, din Basarabia, dar, când abia împlinise un an, purtat în braţe de mama Floarea, a fost adus cu primul tren în România,  stabilindu-se în spaţiul mirific al Doljului, în comuna Bârca, de care va fi legat tot restul vieţii.  Anul acesta ar fi împlinit 77 de ani, dacă destinul i-ar fi îngăduit să mai rămână printre pământeni.  Adrian Păunescu este unul dintre ultimii clasici care ne-a oferit şansa de a-i fi contemporani şi  ne-a creat bucuria să ne regăsim în  creaţiile sale poetice. A fost un mare român şi un amfitrion al versului limbii şi literaturii române, în care s-a contopit cu harul înnăscut de-a lungul întregii sale vieţi. Poeziile sale publicate în câteva zeci de volume însumează peste 300.000 de versuri, despre care critica literară a relevat ,,structura lor nobilă’’. Eugen Simion spune că poetul ,,trimite un mesaj poruncitor generaţiei tinere, având un netăgăduit talent, înzestrat cu harul de a transforma realitatea cotidiană, umplând cu eul său omnipresent spaţiile Universului’’. Acelaşi critic îl consideră un ,,poet fără asemănare nu numai în istoria literaturii române, ci şi în literatura universală’’ (p.33 ), după care Ion Pop subliniază faptul că, ,,Adrian Păunescu rămâne poetul care-şi clamează patetic sentimentele şi ideile, cu prezumţia de a se afla mereu în faţa unei mulţimi chemate să îl asculte… Este aproape un fanatic îndrăgostit de viaţă’’ şi de limba română. Opera sa poetică e una de amploare, constituind tomuri întregi sau mai précis, o bibliotecă întreagă, spune preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca. Poetul a fost înveşnicit şi prin busturile ridicate în memoria sa în multe localităţi din ţară dar şi dincolo de Prut : la Bârca ( jud. Dolj), Slătioara (Vâlcea), Alba Iulia, Dumbrăveni  (Suceava), Bucureşti, Iaşi, Craiova, Mizil, Valea Călugărească, Băile Herculane şi nu în ultimul rând la Chişinău şi Copăceni, iar în 2019 la Năsăud. Mulţi iubitori ai poeziei lui Adrian Păunescu sunt de părere că bustul poetului ar trebui să existe în mai toate oraşele ţării noastre, drept recunoştinţă pentru meritele sale literare.

Mircea Daroşi