Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

ALEXANDRU  PUGNA: ”Ori de câte ori prind ocazia de ”a mă adăpa” de la izvorul curat al sufletului țăranilor noștri o fac cu  bucurie și dragoste” 

Primit pentru publicare: 14 Dec. 2019
Interviu realizat de Ioan Vasiu, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 15 Dec. 2019
© Ioan Vasiu, © Alexandru Pugna, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

REPORTER: Ați desfășurat, în ultimii 4o de ani,o bogată activitate artistică, fiind apreciat și considerat unul dintre artiștii de frunte ai Transilvaniei. De fapt, când și unde ați debutat, ca interpret de muzică populară ?
ALEXANDRU  PUGNA: – De cântat am cântat de mult timp, de copil, dar cred că adevăratul meu debut a fost atunci când am apărut pentru prima dată alături de Ansamblul Folcloric              ”Cununa de pe Someș” din Bistrița în concerte și spectacole. Era prin 1979 și țin minte că primul meu spectacol împreună cu acest prestigios Ansamblu a avut loc în Salva, localitatea de unde au pornit pe drumul cântecului Maria Peter și Maria Butaciu. Pentru mine momentul când am fost selectat ca  solist al acestui colectiv artistic, foarte prestigios, a fost clipa astrală a devenirii mele ca interpret. Era toamna anului 1988, dar abia după un an am apărut într-un spectacol alături de artiștii ce făceau parte din acest mare ansamblu folcloric intitulat sugestiv ”Cununa de pe Someș”. Eram mulți soliști atunci iar concurența era mare. Apoi, după ani, am reușit ca împreună cu acest prestigios colectiv artistic să ducem cântecul, jocul și portul popular pe scenele lumii în foarte multe alte țări, și asta chiar într-o perioadă foarte grea, cea dinainte de 1989.

REPORTER: –   Ce zonă folclorică reprezentați prin, repertoriul dumneavoastră ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Repertoriul meu cuprinde cântece din zona năsăudeană a județului Bistrița Năsăud în mod special, însă de-a lungul timpului am cules cântece din toate subzonele aparținând Județului Bistrița Năsăud, unde am găsit frumuseți neasemuite de spiritualitate, neaoș tărănească, așezată în vers și melodie, dar și costume populare de o frumusețe tulburătoare. În mod deosebit însă, mi-am cules repertoriul din satul meu natal, Căianu Mic, de pe Valea Țibleșului, dar și din satele vecine: Spermezeu, Perișor, Lunca Borlesei, Târlișua, Zagra sau Ciceu Giurgești. Așadar pot spune că prin înregistrările făcute de-a lungul anilor, sunt un reprezentant al cântecului popular năsăudean. 

REPORTER: –  De care ansambluri folclorice importante este legată activitatea dumneavoastră artistică ?ALEXANDRU  PUGNA: – De-a lungul timpului am cântat alături de cele mai prestigioase Ansambluri folclorice din județ și din țară. Dar cele la care am fost colaborator sau angajat permanent sunt cele două mari colective artistice bistrițene: Ansamblul ”Cununa de pe Someș” unde am debutat și unde am activat aproape 25 de ani și Ansamblul Folcloric Profesionist ”Dor Românesc”, la început numindu-se ”Dor Transilvan”. Acest colectiv artistic funcționând în subordinea Consiliului Județean Bistrița Năsăud. Pentru apariția acestui important colectiv artistic la Bistrița, contribuția mea a fost una hotărâtoare, alături de cea a artiștilor Ștefan Cigu și Matilda Pascal Cojocărița. Trebuie să vă spun că astăzi sunt angajatul acestui colectiv artistic, ca solist profesionist.

REPORTER: – În decursul anilor ați fost și realizator de emisiuni de radio și televiziune. Amintiți, vă rog, câteva dintre acestea.
ALEXANDRU  PUGNA: – Din dragoste pentru folclor și mai ales din dorința de a sprijini folclorul autentic și din altă ipostază, mi-am asumat și aceea de realizator a unor emisiuni folclorice de Radio și Televiziune. Astfel mi-am intitulat sugestiv emisiunile   ”La izvor de cânt și dor”. Am început cu ”Radio Transilvania” Bistrița, dar emisiunile erau înregistrate și difuzate la toate posturile ”Radio Transilvania” din țară. Apoi, la prima televiziune locală din Bistrița, azi se numește ”AS-TV BISTRIȚA”, unde emisiunile realizate de mine, ani de-a rândul, la sondajele de audiență, au fost pe primul loc. O perioadă de timp am colaborat și cu TVR Cluj, realizând pentru TVR 3 emisiunea  ”Cântec și poveste”. În toate aceste emisiuni am promovat doar folclor autentic, neaoș românesc, încercând să stăvilesc avalanșa de cântece comerciale, de folclor contrafăcut, și să scot la lumină adevăratele valori ale satului românesc tradițional.

  REPORTER: – Ați primit o serie de premii valoroase. La care țineți cel mai   mult ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Toate premiile sunt importante pentru mine și pentru cariera mea. Fiecare dintre ele au fost semnul de recunoaștere a muncii mele, a talentului și frumuseții fără egal a creațiilor țăranilor noștri de altădată. M-a onorat însă foarte mult titlul de ”CETĂȚEAN DE ONOARE” al comunei mele natale, Căianu Mic, apoi ”PREMIUL DE EXCELENȚĂ AL MUNICIPIULUI BISTRIȚA” care se acordă în fiecare an unei singure personalități din Bistrița, apoi a fost o mare onoare pentru mine să primesc cea mai mare distincție ce se acordă pentru mireni de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului –             ”CRUCEA TRANSILVANĂ” înmânată personal de IPS Mitropolit Andrei sau cea a Europei de Nord ”CRUCEA NORDULUI” primită la Copenhaga, în Danemarca, de la P S Episcop Macarie Drăgoi. Sunt desigur mult mai multe și fiecare reprezintă foarte mult pentru recunoașterea carierei mele și a muncii pe care am depus-o pe acest tărâm.

REPORTER: –  În paralel cu activitatea artistică desfășurați și activitate politică. Cum se împacă cele două ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Am intrat în politică tot din dorința de a sprijini actul artistic. Se știe că factorul politic, care este legat de cel administrativ oarecum, este cel ce asigură sprijinul financiar în toate activitățile, deci și în cele culturale. Așa încât mi-am propus să ajung acolo unde se iau deciziile, și să sprijin demersurile pentru susținerea financiară a Culturii. Pot  spune că eu nu am fost un politician ca și toți ceilalți, am fost în primul rând, un politician al culturii. Și da, politica și cultura se împacă foarte bine pentru că au nevoie una de alta, ca să spun așa. Și să nu uităm că am avut mari oameni de cultură care au făcut politică, ocupând funcții de miniștri, prim miniștri sau alte funcții la fel de importante: Octavian Goga, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, Ion Caramitru, Mircea Diaconu,etc.

REPORTER: – La un moment dat ați ajuns secretar de stat în Ministerul Culturii. Cu ce satisfacții și ce insatisfacții ați părăsit fotoliul din minister ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Am avut aproape trei ani de mandat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, perioadă în care am încercat să rezolv cât mai multe lucruri și să inițiez cât mai multe acțiuni prin care să sprijin actul cultural. Dacă ar fi să amintesc câteva dintre cele mai importante realizări mi-ar fi greu de ales, pentru că au fost multe, dar dintre cele ce mi-au adus multă satisfacție sufletească pot aminti câteva: Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, care aștepta de 25 de ani să fie amplasat și la care am avut o contribuție hotărâtoare, în ciuda atâtor forțe ostile. Monumentul a fost inaugurat la 1 Dec. 2018, marcând astfel Centenarul Marii Uniri; recuperarea a trei lucrări excepționale ale sculptorului George Apostu, considerat după Brâncuși cel mai mare sculptor român, lucrări aduse din Liban de la fiul fostului președinte al Libanului, cu care am purtat o îndelungă corespondență, reușind astfel recuperarea lor și donarea către Centrul ”George Apostu” din Bacău; salvarea Muzeului Național Bran, o instituție care deține un patrimoniu extraordinar de valori ce au aparținut Reginei Maria, și care era pe punctul de a fi desființat, iar patrimoniul risipit între muzee, dacă nu interveneam hotărâtor pentru salvarea lui și găsirea celor mai bune soluții pentru ca brănenii să nu fie văduviți de acest patrimoniu și de o instituție de rang național, iar aceste valori să rămână la Bran, așa cum sunt sigur că și-ar fi dorit Regina Maria. Apoi nu pot să nu-mi amintesc de susținerea unor activități deosebite prin sprijin financiar din partea Ministerului, așa cum ar fi: recordul mondial de la Năsăud, de ziua costumului popular românesc, prin care s-au adunat la un loc cel mai mare număr de oameni îmbrăcați în costum popular. Susținerea realizării unor lucrări de artă reprezentând personalități ce au avut un rol hotărâtor în realizarea Marii Uniri a românilor: Regele Ferdinand, Patriarhul Miron Cristea, Cardinalul Iuliu Hossu, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiș, etc. Restaurarea a numeroase obiective de patrimoniu ajunse în stare de colaps. Realizarea primei expoziții a României la cel mai important muzeu din Europa: Muzeul Luvru. De asemenea, am încercat să readuc la locul cuvenit patrimoniul cultural imaterial prin reactivarea programului ”Tezaur uman viu”,  inițiativa UNESCO, ce nu mai funcționa de aproape doi ani. Astfel, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care și ea nu mai funcționa la sosirea mea la minister, și care a primit un nou mandat în 2017, am reușit să acordăm acest titlu unor oameni minunați, care de ani buni țin aprinsă flacăra tradiției și spiritului românesc. Am susținut finanțarea unor mari și importante manifestări culturale printre care amintesc: Festivalul Romanței Românești ”Crizantema de Aur” de la Târgoviște, unde după o absență de 10 ani, am readus Ministerul Culturii și Identității Naționale printre instituțiile ce susțin acest important festival și nădăjduiesc că cei ce vor conduce Ministerul vor susține includerea Romanței pe lista Patrimoniului Cultural Mondial – UNESCO. De asemenea, am sprijinit Uniunea Artiștilor Plastici din România la foarte multe acțiuni și proiecte pe care le-au derulat în acești trei ani. Sunt extrem de multe astfel de lucruri ce ar fi trebuit să le enumăr aici, însă spațiul acesta nu-mi permite. Ca să vă faceți o idee, in această perioadă în cabinetul meu au intrat un număr de aproximativ 10.000 de documente care au necesitat rezolvare. Despre insatisfacții nu aș vrea să vorbesc prea mult, acestea sunt cele legate direct de persoana mea și nu vreau să le dezvolt aici, dar regret faptul că cei ce au venit după plecarea mea au schimbat denumirea Ministerului, scoțând sintagma ”Identității Naționale” ceea ce mi se pare foarte nedemn pentru un Neam ce are o Identitate care trebuie apărată într-o lume ce pare tot mai frământată.

REPORTER: –  Este adevărat că sunteți și un neobosit culegător de folclor ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Am fost mereu preocupat să culeg de la bătrânii satelor  aceste valori extraordinare de Patrimoniu tocmai pentru ca ele să nu se piardă și să fie salvate pentru generațiile ce vin. Câți bătrâni din satele noastre nu au plecat cu adevărate valori spirituale românești și care s-au pierdut pentru totdeauna. Mi-am asumat ca pe o mare responsabilitate această misiune de a culege cât mai multe cântece și a cerceta cât mai multe obiceiuri și îndeletniciri ale satului românesc tradițional tocmai pentru a-l putea nemuri. Și astăzi, ori de câte ori prind ocazia de ”a mă adăpa” de la izvorul curat al sufletului țăranilor noștri o fac cu aceeași mare bucurie și dragoste ce m-a însoțit de fiecare dată în astfel de demersuri.

REPORTER: –  Nu vă temeți că manelele ar putea altera, la un moment dat, folclorul nostru autentic ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Nu. Nu mi-e teamă de manele. Cele adevărate. Ele au locul lor și publicul lor. Mi-e teamă de un nou gen de ”folclor contemporan”, știți, ca pe vremea lui Ceaușescu. Un nou gen de muzică, ce se vrea folclor, eu am numit-o muzică comercială, cu texte fără nici o profunzime, fără metaforă, fără să aibă nimic în comun cu poezia populară tradițională a satului și cu linii melodici care nu au nici o apartenență la o anumită zonă folclorică, melodii ”compuse” care toate seamănă între ele… De acest gen muzical, care a invadat piața, da, mi-e teamă. Aceste așa zise ”cântece de muzică populară” nu au nimic în comun cu filosofia de viață a țăranului nostru și nu reprezintă cu nimic țăranul acela despre care ne vorbeau atât de profund la intrarea lor în Academia Română, Liviu Rebreanu și Lucian Blaga.

REPORTER: –  Ce mesaj doriți să transmiteți fanilor dumneavoastră ?
ALEXANDRU  PUGNA: – Tuturor celor ce iubesc cu adevărat folclorul nostru adevărat, muzica populară tradițională, ce reprezintă sufletul Neamului nostru, le doresc sănătate, că este cea mai importantă pentru fiecare din noi. Și să știe să discearnă între cântecele noastre populare ce ne reprezintă ca Neam, și cele comerciale care sunt fără valoare, așa cum știu să facă diferența între un buchet de flori de câmp, proaspăt culese  și cu miros îmbătător de vară frumoasă, și un buchet de flori din plastic, cumpărat de la un magazin chinezesc.

       decembrie 2019                 Interviu realizat de Ioan Vasiu /UZPR