Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Alexandru Zub la Sighet

ALEXANDRU ZUB LA SIGHET

 ,,Te crede numai cine a suferit; de aceea suferinţele cele mai nobile sunt acelea care sunt mai puţin înţelese.” N. IORGA

        Zub la sighet      Alexandru ZUB, din titlul şi din paginile cărţii la care ne referim în acest articol, este ACADEMICIANUL, ale cărui rădăcini sunt în pământ botoşănean, la Vârfu Câmpului, acolo unde a văzut lumina zilei; este cel care, cu atât de nobilele dăruiri pe tărâmul construcţiei şi reflecţiei istoriografice, se situează printre personalităţile de prim rang din cultura română şi ale cărui contribuţii au aureolat, lungi perioade de timp, instituţii dintre cele mai prestigioase din domeniul istoriei, în fruntea cărora s-a aflat: Institutul de Istorie „ A. D. Xenopol” din Iaşi şi Secţia de Istorie şi Arheologie a Academiei Române, ca să nu vorbim şi de altele…

   Acelaşi ilustru savant este protagonistul cărţii de care ne ocupăm, prezent însă într-o altă dimensiune a vieţii Sale, aceea determinată, de relaţia cu Memorialul Sighet, spaţiu pe care l-a frecventat încă din primele zile, timp de aproape 20 de ani.

Cum s-a născut această relaţie ne lămureşte chiar D- Sa în prefaţa cărţii: „ Dintre numeroasele solicitări de după 1989, care nu m-au lăsat indiferent, a fost Alianţa Civică şi mai ales Academia Civică, cu care am fost solidar de la început luând parte, ca invitat al iniţiatorilor şi mentorilor acestui aşezământ, poeta Ana Blandiana şi scriitorul Romulus Rusan, la numeroase activităţi sub egida ei – dezbateri, colocvii, conferinţe, mese rotunde, în Capitală sau în alte locuri, dar mai cu seamă, la Memorialul Sighet, unde am fost, an după an, în faza simpozioanelor tematice, ca şi în aceea a Şcolii de vară.

Am avut astfel multe ( nu şi destule ) ocazii de a întâlni colegi de  recluziune politică, specialişti în studiul dictaturii comuniste, unii veniţi de departe, din fostul „ lagăr sovietic”, însă şi din lumea apuseană, în frunte cu savantul şi inimosul istoric francez Stephane  Courtois, tocmai când, de la început, Complexul muzeal de la Sighet se transforma dintr-o instituţie a memoriei colective în istorie, când în manifestările de la Memorial s-a putut vedea, cu bun temei, „ un exerciţiu de  reabilitare a fiinţei”, de „ trezire dintr-o pareză naţională”, de recuperare colectivă.”

În această misiune s-a angajat Cel care însuşi a supravieţuit infernului comunist – închis timp de şase ani şi două luni din cei zece la care fusese condamnat pentru „ uneltire contra ordini sociale”.

Îl atrăgeau la Sighet auditoriul mereu tânăr în care îşi regăsea vârsta spiritului şi în care căuta să descopere intransigenţa pe care o avusese atunci când trebuia să suporte prin blândeţea raţiunii chinul iraţional al muncii forţate şi dorinţa de a recupera anii în care interdicţia de a profesa de la catedră l-a rupt tocmai de cei în care ar fi vrut să semene pasiunea pentru istorie.

Că făcea şi mai face cu suflet această muncă istorică şi de memorie singur mărturiseşte:

„ Memorialul Sighet e pentru mine, ca român şi ca istoric, locul unde timp de aproape două  decenii am căutat să pun eu însumi umărul, alături de numeroşi colaboratori la un edificiu înălţat cu trudă şi străduinţă, cu ingeniozitate şi abnegaţie spre a pune în valoare memoria celor oprimaţi sub dictatura comunistă. Tocmai de aceea, am socotit că n-ar  fi inutil să adun în volum textele prezentate acolo, de-a lungul anilor, pentru un auditoriu primenit în chip firesc, însă atât de sensibil la mesajele conţinute. Sunt texte predilect istoriografice, având menirea de a pune lucrurile cât de cât în diacronia lor firească, astfel ca situaţia prezentă să fie mai bine circumscrisă. Experienţa istoricului poate înlesni o înţelegere mai realistă a devenirii umane.”

Cartea astfel gândită a apărut sub egida Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet – F.A.C. -. avându-i ca editori pe Ioana Boc şi Andreea Dobeş, publicată de Fundaţia Academia Civică – 2012- ISBN 978- 973-8214-74-3, ea reprezentând, după afirmaţia lui Romulus Rusan, exprimată în  „ Cuvântul introductiv”, „ un pandant la cărţile similare, „ Bukovski la Sighet” (2002) şi „ Courtois la Sighet” (2003), care cuprind conferinţele, luările de cuvânt şi interviurile iluştrilor susţinători ai eforturilor instituţiei de-a lungul primului ei deceniu de existenţă.

Deosebirea este că ALEXANDRU ZUB LA SIGHET este un letopiseţ de lungă durată, care se va înscrie în apropriatul jubileu al celor 20 de ani ai Memorialului, timp în care Complexul Muzeal de la Sighet a avut în Academicianul Alexandru Zub nu numai un martor, ci şi un personaj, personajul-model, în acelaşi timp cronicarul-model,care prin însemnările şi cuvintele sale, ne-a încurajat în strădaniile noastre”, ele constituind şi materialul care a dat chip acestei cărţi.

 Textele din volum au fost reproduse în ordine cronologică şi distribuite în trei secţiuni cu titluri menite să sugereze principalele teme, fără să însemne totuşi diviziuni riguroase, ele reprezentănd o cronică autorizată a Memorialului Sighet, a genezei şi dezvoltării acestui monument viu al Memoriei, cu tot ce cuprinde el:

 Cuvânt introductiv ( Romulus Rusan )
Prefaţă
       I.            ANALIZE DIACRONICE
–          Memorie şi uitare: implicaţii istoriografice
–          Istoriografia română: 1946
–          Clio în derută: 1947
–          Anul istoriografic 1948 sub impact stalinist
–          Un program de redresare naţională (1957) la Iaşi
–          Istoriografia română şi „ spiritul Genevei”
–          Discursul istoric la finele regimului comunist
–          Consideraţii deontologice
    II.            DISCURS ISTORIC ŞI PROPENSIUNE EDUCATIVĂ
    Comunism şi fascism – o dezbatere istoriografică
–          Discursul naţional între globalizare şi mondialism
–          Istorie, mit şi demitizare în cultura română
–          Sinteză istorică şi identitate naţională
–          Mişcări studenţeşti în 1956 şi după
–          Decomunizarea între speranţe şi realitate
–          Continuitate şi înnoirea în discursul istoric
–          „1989” după douăzeci de ani: o perspectivă istoriografică
–          Discursul identitar în Europa Sud – Orientală (sec. XX )
–          Istorici români în închisorile regimului comunist
–          Adolescenţii de azi şi istoria de mâine
–          Cunoaştere de sine şi integrare: Vasile Pârvan
 III.            INSTITUŢIONALIZAREA MEMORIEI
–           „ Am intrat în viaţă cu probleme.”
–          Memorial Sighet
–          Memoria ca formă de justiţie
–          Şcoala memorie şi memoria colectivă
–          Muzeul de la Sighet, după un deceniu
–          Memorie şi istorie recentă: dialog româno-francez
–          Discurs memorial şi discurs istoric
Resume
Indice
Sommaire
             Ilustraţii

În textul acestui volum „autorul ne arată şi alte faţete ale personalităţii sale: detaşat şi sentimental, timid şi pătrunzător,academic şi colocvial, introspect şi intransigent.

Iar portretul în timp în care onorează Memorialul Sighet, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului ( din Consiliul Ştiinţific al căruia face parte) şi în speţă, Fundaţia Academia Civică este, din acest punct de vedere, un autoportret.”( Romulus Rusan )

 Febr. 2013                                                                                 Prof. Gheorghe BURAC

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5