Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Amazoancele îmi dedică romane cu miez de ură imorală. Sunt personajul lor negativ

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 05 Iun. 2018
Reacție pașnică de Marin IFRIM
Publicat: 06 Iun. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Amazoancele îmi dedică romane cu miez de ură imorală. Sunt personajul lor negativ

 

Eveniment. Încă o doamnă a scris un roman despre umila mea făptură. Sunt onorat, chiar dacă volumul respectiv conține numai mizerii. Am întors și celălalt obraz. Nu insist. Știu că doamna respectivă mă urăște, să-i fie Biblia pe masă. Sunt multe de spus. Ca să-și perfecționeze ura îmi contactează toți dușmanii, niște înși de gloată și grotă care își închipui că sunt scriitori. Unul dintre aceștia, specialist, crede el, în diversiuni antiumane, i-a dat  adresele de mail ale unor prieteni pe bune, doar-doar aceștia se vor întoarce împotriva mea. Pentru mine singurătatea e sănătate curată. Îmi e de ajuns că am cu cine să schimb o vorbă în casa mea. Încă pot iubi sufletul femeilor bune, creștine, miloase. Pe doamna ”romancieră” nu vreau să o jignesc, într-o bună și o să înțeleagă cloaca în care a intrat. Acum câțiva ani, tot o doamnă, una mai puțin motivată, însă la fel de rea la fundul tastaturii, a scris, și ea, tot un roman despre mine și despre câțiva prieteni din jurul meu. Ura de după ușă, cum se spune. Și acestei doamne/femei i-am făcut tot binele din lume, ca și celeilalte. Nici aici nu insist cu detalii, vorba ceea: ”Pe femeie să nu o atingi nici măcar cu o floare”. Nu pot fi nici măcar dezolat. Sunt doar înțelegător. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, spune un proverb. Așa se cade în cel mai mare păcat, ura, o ură care funcționează pe principiul bumerangului. ”Prima doamnă” romancieră nu se duce la biserică, a doua și-a schimbat cultul religios. Vorba ceea: întărâtă-i/întărâte-le drace. Nu am intrat în hora lor literară, tocmai eu, cu spiritul meu belicos. Mi s-a reproșat faptul că tac. Și-o să tac în continuare pentru că știu să fac economie de pierdere inutilă de timp.  Prin atitudinea mea vizavi de politică și de societate, le apăr inclusiv și pe detractoarele mele. Cred că e vorba despre două persoane cu mari frustrări, nefericite de la natură, care își inventează suferințe venite dinspre mine. Le înțeleg, repet. Răul fundamental vine de la amatorii cu jumătate de normă în diversiuni antiumane. Sunt mulți care mă vor plecat ”dincolo”, doar pentru că, întotdeauna, am avut un comportament ”pe șleau”. M-am detașat de impostori, de farisei și de tot felul de zmei. Am intrat în liniște particulară și nu ripostez decât atunci când e cazul. Voi fi în legitimă apărare și ”dincolo”. M-am asigurat. Mare dezamăgire pentru mulți. Am scris cât pentru patru secole. Verba volant scripta manet”. Deocamdată, atât…

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5