Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.10 (142), Octombrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 11 Oct. 2020
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 12 Oct. 2020
© Nicolae Cornescian, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Ne-au lăsat nisip ca să nu uităm
alte maluri; valuri de vânt violet.
Pietre au lăsat la margini de drumuri,
ca să ținem minte pământul pierdut.
Au ars toți copacii. Cenușa pe ape
confundam cu praful stelelor vecine.
Iarbă au lăsat în beznă din groapă.
Ca să crească veșnic. În nopți
fără lună și când vom uita
să mai respirăm în ritmuri de vânt;
vântul tot mai dens. Aproape vizibil
pe râul de-alături.
Totul au lăsat așa cum a fost.
Încă de când ei mai erau prezenți.
Tăiau ce trăia ca să fie loc
pentru mai mult aer.
Pentru altă viață,
repetând prezentul util amintirii.
Pentru pietre arse, devenind nisip.
Pentru alte drumuri, ivite în urma
râului retras pe pământ pierdut.
Ca să poți să vii. Să pășești pe
iarba gropii dintre noi.
Gropii-n care noaptea cad lumini albastre,
desprinse de stele și de ochii tăi
plini de necuprins. Revărsând
priviri pline de lumină
peste alte drumuri,
ce apar mereu în nopți când ei pleacă
și ne lasă totul așa cum a fost.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania