BIET SUFLET PRIBEAG
Autor: Elena Petrimanlnvitaţie la lectură
BIET SUFLET PRIBEAG
Biet suflet plăpând,
Să bântui, să plâng,
Nu are rost;
Prin viață doar am fost
O clipă trecătoare,
Trăită-n izolare.
Zadarnic astăzi plâng,
Biet suflet plăpând.
La capătul puterii ajung,
În vaiet prelung
Văzduhul străpung
Și chem, chem îndelung.
Sunt vântul ce-ți bate la geam,
Roua ce curge din ram,
Ploaia în ropot curgând,
Raza soarelui blând.
Dar tu nu vezi, nu simți,
Că sunt și eu pe-aici-
Biet suflet pribeag,
Căzut la tine în prag.
40 de zile-am pribegit
Prin Universul infinit.
Trupul mi-a rămas în Pământ,
Spre veșnicie vreau să m-avânt,
La Domnul ce-așteaptă cu drag
Un suflet stingher și pribeag.
N-am să revin pe pământ, înapoi,
Mă-ndrept spre Judecata de- Apoi.
Elena Petriman -Iași- membră a UZPR
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Elena Petriman
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

