Bullying-ul și performanța școlară: semne, efecte și soluții pentru profesori (Studiu de caz)

Fenomenul bullying-ului este o problemă majoră în mediul educațional, afectând nu doar starea emoțională a elevilor, ci și rezultatele lor academice și capacitatea de a se integra social. Bullying-ul poate lua forme diverse: verbal, fizic, relațional sau cibernetic, iar impactul său este adesea subestimat de actori educaționali. Copiii agresați prezintă un risc crescut de abandon școlar, anxietate, depresie și rezultate academice scăzute.
Scopul acestui articol este de a evidenția modul în care bullying-ul afectează performanța școlară și procesul de incluziune educațională, oferind totodată sugestii și soluții practice adaptate cadrelor didactice, fără a recurge la abordări academice sau cercetări formale.
Cum recunoaștem bullying-ul în școală
Bullying-ul poate lua următoarele forme:
Verbal: insulte, tachinări, amenințări;
Fizic: împingeri, lovituri, distrugerea obiectelor personale;
Social: excludere din grupuri, răspândirea de zvonuri;
Online: comentarii jignitoare, mesaje de intimidare pe rețelele sociale.
Semnele care pot indica faptul că un elev este victimă a bullying-ului includ:
Schimbări bruște de comportament;
Tendința de a evita școala;
Rezultate școlare în scădere;
Tristețe, anxietate, izolare;
Plângeri frecvente de dureri fizice (somatizări).
Efectele bullying-ului asupra performanței școlare și incluziunii
Copiii care sunt ținta bullying-ului se confruntă adesea cu dificultăți în procesul de învățare. Frica de a fi umiliți sau agresați îi face să se retragă, să participe mai puțin la ore și să fie mai puțin motivați să învețe. În același timp, suferințele emoționale cauzate de agresiune le afectează capacitatea de concentrare și încrederea în sine.
Bullying-ul afectează și incluziunea educațională. Elevii din grupuri vulnerabile — cum ar fi cei cu cerințe educaționale speciale, din familii defavorizate sau aparținând minorităților etnice — sunt adesea mai expuși marginalizării. Un mediu educațional în care bullying-ul este prezent limitează participarea activă a acestor copii și îi exclude din comunitatea școlară.
Studiu de caz: Impactul bullying-ului asupra unui elev și intervenția cadrelor didactice
Într-o școală gimnazială dintr-un oraș mediu, elevul Andrei (14 ani) a început să manifeste o scădere vizibilă a performanței școlare și să evite participarea la activitățile de grup. Profesorii au observat că Andrei devenise retras, nervos și lipsit de motivație. În urma unei discuții cu dirigintele, elevul a mărturisit că era victima unor insulte și excluderi repetate din partea unor colegi, atât verbal, cât și prin excludere socială.
Profesorii au decis să intervină prin mai multe măsuri:
Au discutat deschis cu clasa despre efectele bullying-ului, fără a expune situația lui Andrei, pentru a sensibiliza elevii.
Au organizat activități de grup care să stimuleze colaborarea și incluziunea, reducând conflictele.
Dirigintele a colaborat cu consilierul școlar și cu familia lui Andrei pentru a-i oferi sprijin emoțional.
Au creat un mecanism de raportare anonimă pentru ca elevii să poată semnala situații similare.
În următoarele luni, comportamentul lui Andrei s-a îmbunătățit, a început să participe mai activ la ore, iar performanțele sale școlare au crescut. Intervenția echilibrată a cadrelor didactice a contribuit la crearea unui mediu mai sigur și mai prietenos pentru întreaga clasă.
Rolul cadrelor didactice:
Profesorii joacă un rol esențial în prevenirea și gestionarea bullying-ului. Iată câteva direcții de acțiune utile:
Observați cu atenție dinamica grupului clasei. Atitudinile ostile pot fi mascate, dar pot deveni vizibile în pauze, în activități de grup sau în replici aparent „nevinovate”.
Discutați deschis cu elevii despre bullying. Abordați subiectul în cadrul orelor de dirigenție, în proiecte educaționale sau prin jocuri de rol.
Încurajați exprimarea empatiei și sprijinului reciproc. Puteți crea contexte în care elevii să-și împărtășească experiențele și să învețe să se asculte.
Fiți un model de comportament echilibrat și corect. Modul în care reacționați la conflicte, tonul vocii și atitudinea față de toți elevii transmit mesaje puternice.
Colaborați cu părinții și consilierii școlari. Cazurile de bullying nu trebuie gestionate individual, ci în echipă.
Măsuri concrete recomandate:
Stabiliți reguli clare de comportament în clasă și discutați-le frecvent cu elevii;
Încurajați intervenția colegilor atunci când observă acte de bullying;
Oferiți sprijin psihopedagogic copiilor afectați;
Promovați activități de grup, colaborative, care să unească elevii și să reducă excluderea;
Utilizați povestiri, filme, jocuri tematice care stimulează empatia și înțelegerea.
Concluzii
Prevenirea și combaterea bullying-ului nu este doar o responsabilitate morală, ci și una profesională. Cadrele didactice, prin atitudinea și acțiunile lor zilnice, pot influența decisiv climatul clasei. Un mediu educațional sigur, incluziv și empatic contribuie direct la succesul școlar și la dezvoltarea armonioasă a tuturor elevilor.
Fiecare profesor care recunoaște semnele bullying-ului și acționează prompt face diferența. Educația înseamnă nu doar cunoaștere, ci și grijă față de celălalt.
Bibliografie
• Olweus, D. (1993). Bullying at School: What We Know and What We Can Do. Blackwell Publishing.
• Rigby, K. (2003). Bullying in Schools: And What to Do About It. Jessica Kingsley Publishers.
• UNICEF (2023). Raport privind violența și bullying-ul în mediul școlar.
• Ministerul Educației (2024). Strategia Națională Anti-Bullying 2021-2027.
• Salvați Copiii România (2024). Barometrul siguranței școlare.
• Kowalski, R. M., & Limber, S. P. (2013). Psychological, Physical, and Academic Correlates of Cyberbullying and Traditional Bullying. Journal of Adolescent Health, 53(1), S13–S20.

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Bullying-ul și performanța școlară: semne, efecte și soluții pentru profesori (Studiu de caz)

Similare

Abonare la articole via email