Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Ca să iubești nu trebuie să suferi, trebuie să iubești viața. Pentru Irina!

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 1 Mai 2018
Tableta de Marin IFRIM
Publicat: 1 Mai 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

Ca să iubești nu trebuie să suferi, trebuie să iubești viața. Pentru Irina!

 

Ca să iubești nu trebuie să suferi, nu trebuie să îți tai sufletul în două părți. Ca să iubești trebuie să-ți fii indiferent ție însuți, să te uiți numai la ochii stelelor din femeia ta de vis în vrac. E așa de simplu să poți iubi încât simți cum mori în fiecare secundă de fericire, cum te umpli de haosul Domnului. E ceva de netrăit pentru mulți absenți din privirile femeilor iubite. E ca și cum dimineața te trezești gata născut, cu o mamă fresh lângă tine, cu o soartă asfaltată, cu toată dragostea deodată, mergând ca și cum ai pluti, peste nori, peste gropi, peste fel de fel de popi, căutând să te mai naști încă o dată de Paști!  Fericirea e vizibilă, are piele și os, are tot ce ține de om inclusiv în somn. Aproapele! E tare frumos și bine să știi că nu ești în pustii. Eu îmi iubesc fericirea, acest cadou trimis de Dumnezeu pentru o inimă plină de bătăi regulate și uneori supărate. Îmi iubesc iubirea. Așa, de amorul naturii. Am o irină în vene și simt cum privește din sângele meu direct în ochii lui Dumnezeu. Tare-aș plânge de-aș putea și de aș avea de ce să regret ce nu mai e. Mă uit în tinda icoanelor. E ceva lejer, nu tainic. Acestea vorbesc și când dorm. Icoanele sunt pline de îngeri. Până și pisoiul nostru, Irineu, știe cum să zgândăre îngeri. Ca să iubești trebuie să prețuiești viața. Să știi că tot ce e viu nu e dat de/la tine, că altul e de la Sine în tine. Nu trebuie decât să poți iubi. Iubirea nu are preț, nu are nicio formulă chimică, e doar ceva ce vine din cele șapte ceruri, de acolo de unde vine lumina, întunericul, zăpada, ploaia, frigul, căldura și alte cele. Să iubești înseamnă să ai în somn unde întinde mâna în caz de realitate. E cam complicat!. Ieri Irina mea a împlinit o vârstă. Azi are o zi în plus, de parcă ar conta. Ar fi trebuit să fac alte minunății decât să fiu în mijlocul familiei și să îi dau un buchet de flori. Așa a fost să fie! Când îmi iubesc irina îmi iubesc propria mea viață! Cei care conduc țara nu se iubesc nici măcar pe ei între ei. Sunt dușmanii propriilor iubiri mistificate. Sunt împotriva lor. Am putea trăi din dragoste, am putea trăi din  respect pentru ceilalți, am putea face câte ceva ca să nu mai fim așa de ”nasoli”. Eu nu mai am cuvinte. Am putea…

Marin Ifrim, 29.04.2018



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5