Dumitru PETRAȘ

Când aveți timp

Când aveți timp și liniște în suflet dulce
Și izvoarele curg despărțite spre amurg,
Să-mi urmăriți umbra cum, înlăcrimată, se duce
Și în spatele plecării aruncă așchii de vânt.
Voi să-mi dați de pomană Steaua Polară
Și-o creangă mare de vânt mereu înflorit,
Sub cănile cu vin să așterneți curcubeu curat;
Îl rog pe Dumnezeu să oprească izvoarele curgânde
Poate au obosit și ele de când le-a făcut,
Îl mai rog să le-nvelească cu umbră de cireș în floare albastră
Aruncând peste sufletul meu metri cubi de iubire,
Iubirea să renască în carnea virgină de lut,
Iar lângă cântec, dă-mi, Doamne, o casă,
O casă frumoasă, un clopot bătând.