Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

---

Cartea botoșăneană. Romulus Ungureanu, Un cer, cinci stele… şi cuvinte printre ele, Botoșani: Agata – 2020

 Primit pentru publicare: 10 Nov. 2020
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 11 Nov. 2020
© Ion Istrate, © Revista Luceafărul

---

Romulus Ungureanu, Un cer, cinci stele… şi cuvinte printre ele, Botoșani: Agata – 2020

Romulus Ungureanu, poetul mesajelor angajate social, cu un debut promițător cu câțiva ani în urmă, ne confirmă talentul în cea de-a cincea carte Un cer, cinci stele… şi cuvinte printre ele, apărută anul acesta la Editura Agata. Îngrijirea conținutului cărții și execuția grafică a coperții, după o concepție proprie, aparțin Laurei Dinu, redactorul editurii. Printre versurile sprintene, săltărețe prinse în clenciuri, prietenoase dar și ,,răutăcioase”, interiorul cărții este înnobilat cu imagini ale unor tablouri splendide realizate artistic de reputatul pictor botoșănean, Florin Prodan. În versoul paginii de gardă este precizată condiția interzicerii reproducerii integrale sau copierii parțiale fără acordul autorilor: Copyright © 2020 Romulus Ungureanu; Copyright © 2020 Florin Prodan; Copyright © 2020 Editura Agata.

Versuri și imagini selectate din conținutul cărții

---

Roată-n roată

,,Se-nvârte luna ca o roată
Şi roata astăzi e pătrată.”

Azi s-a născut un dar
Dar nu a fost şi clar
Clar că se vede, dar…
Dar poate fi mai clar.

Ieri s-a mutat ceva,
Ceva ce-ascunde seva.
Se va lua din ea ceva
Ceva ce nu mai are seva.

Tot ieri s-a stins o stea,
Stea lumea cum o vrea.
Vrea lumea înc-o stea,
Stea stinsă nu mai vrea.

De mâine vor bea vin,
Vin toţi şi vor să ceară.
Ceară pe cepul de vin
Vin neştiind să ceară.

O pălărie-arunc în cui,
Cui vrea şi chiar o poartă.
Poartă ce-i prinsă-n cui,
Cui vrea s-o mai deschidă.

Mânuţa ei astăzi o cer,
Cer plin de stele-mi par.
Par dur şi pot să cer.
Cer, stele, lună şi un par.

Botoşani

,,Oraşul geniilor vii,
Oraşul dragostei pustii,
Oraşul horelor din vii.
De ce nu vii? De ce nu vii?”

Botoşani, oraş de piatră,
Din milenii ai fost vatră.
Locul marilor gândiri,
Satul marii răzvrătiri.

Botoşani, oraş de sticlă,
Ochii tăi nu se ridică.
Glasul marilor titani
Nu mai strigă Botoşani!

Botoşani, oraş de piaţă,
Muşterii ţi-au dat viaţă.
Târgoveţii şi boierii
Au dat glas negocierii.

Botoşani, oraş de coamă,
Verde eşti până la toamnă.
Eşti mulţime de stejari,
Pestriţată de castani.

Botoşani, cu deal şi vii,
Ai şi holde şi câmpii.
Prut, Siret sunt ape late,
Iazuri multe pe la sate.

Botoşani, redută veche,
Cu oameni fără pereche.
Iuţi şi aprigi la mânie,
Dar cu suflet de-omenie.

Botoşani, oraş de stele,
Cu Luceafăr între ele.
Cu flori multe colorate
De-un Luchian adunate.

Gara

,,Prin gara vieţii
Multe au trecut,
O mai spun pereţii,
Ce-au auzit, ce-au văzut.”

În gara ta, Maiestre,
E linişte acum.
Trecutul nu mai este
S-a dus al său parfum.

Clădirea e spălată
De secolul mai bun.
S-a învelit şi arta
Şi ce-a rămas străbun.

Aleea pietrelor de colţ
Traverse îşi aşază.
Se-ncinge păcura pe-bolţ
Şi timpul ce tronează.

Depoul nu mai este
Podeţul său rotund,
În care noi băieţii
Ne învârteam pe rând.

Locomotiva veche,
Ce-n aburi mai plutea,
Topit-a fost de Streche,
Un ceaunar sadea.

În ţara dintre linii
Ades mă colindam,
Îmi căutam blajinii
Ce mi-au trecut prin neam.

În gara ta, Maestre,
Doar trandafirii râd,
Birjarii sunt la astre,
Vor să mai facă un drum.