Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Cartea de Onoare a Revistei Luceafărul. Titina Nica ȚENE

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Cartea de Onoare a Revistei Luceafărul
Titina Nica ȚENE

Primit pentru publicare: 10 Nov. 2020
A consemnat: Ion ISTRATE

Publicat: 11 Nov. 2020
© Ion Istrate, ©Nica Titina Țene, © Revista Luceafărul
Editor Ion ISTRATE


 

 Titina Nica ȚENE

Note biobibliografice

N. 10 iulie 1944, Uşurei, com. Şuşani, jud.Vâlcea. Poet, prozator, membru fondator al Ligii Scriitorilor Români (sept. 2006).
Studii: Liceul teoretic din Drăgăşani, Şcoala Tehnică Hortiviticolă de 4 ani Drăgăşani. Profesie și ocupații: învăţător, Școala primară din Tarna-Mare; secretar, revista Tribuna, Cluj-Napoca.
Debut literar, revista Săteanca.

Cărţi publicate:
Bucuria lucrurilor simple, poezii pentru copii, Editura Ion Creangă, 1989; Recreaţia grădinii, poezii pentru copii, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1997; Amurg de întoarcere, volum de versuri, Editura Napoca –Star, 2002; Pietre de aducere aminte, povestiri, Editura Napoca-Star, 2004; Scaunul Harului, poezii, Editura Contrafort, Craiov, 2009; Viaţa ca o punte, Editura DACIA XXI, 2011; Anotimpul jocului, Editura NICO, Târgu Mureş, 2011; Un strop de veşnicie, Editura Semănătorul, 2012; Un strop de veşnicie, Editura Ecou, ClujNapoca, 2012; Un strop de veşnicie, ed.II-a, traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner, Neastâmpărul toamnei, poezii, Editura Semănătorul, 2014; O noapte palpitantă-întâmplări c-o nepoţică povestite de bunică, Editura Semănătorul, 2014; Întâmplări hazlii cu o nepoţică povestite de bunică, povestiri pentru copii, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Ecou Transilvan, 2014; Nostalgia întoarcerii, Editura Absolut, București, 2016;

Colaborări literare:
Tribuna, Amurg Sentimental, Ecoul, Rusidava Culturală, Cuvând Torăcean-Serbia, Viaţa de pretutindeni, Lettres Europeennes-Belgia, Dor de Dor, Poesis,Milenium, Poezia, Eminescu,Semne, Pietrele Doamnei,şi revistele o-line ARP şi Iosif Vulcan, Confluenţe Româneşti, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul Transilvan,Confluenţe Românşti, Agora Literară, Diebrucke(Germania ), OBSERVATORUL din Toronto, eCreator,Rotonda Valahă, Radio Pro-diaspora-Noua-Zeelandă şi în alte câteva reviste din Spania.

Prezentă în Dicţionare și Antologii:
Oameni de ştiinţă şi artă vâlceni, de Petre Petria, 1996; Dicţionar de poeţi, de Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1998; Clujeni ai secolului 20 – dicţionar esenţial, 2000; Personalităţi române şi faptele lor, de Constantin Toni Dârţu, 2004; Enciclopedia Personalităţilor din România(Who is Who), Dicţionarul Ligii Scriitorilor Români, vol 2; Dicționarul Scriitorilor Români de Azi;  Dicţionarul Personalităților Rpomâne și Faptele lor, Vol. 58; Antologii din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011; Mic dicţionar -Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale, de Petre Petria, 2009;  Dicționarul Autorilor Români Contemporani, de Alina Kristinka; Enciclopedia “Personalităţi Române şi Faptele lor-1950-2013, vol.56, autor Constantin Toni Dârţu; Femei şi destine din Ţara Vlădesei de Doina Mărghitaş; Antologia “Cărticica mea de vară “, Editura Maria Cristina, 2013; Enciclopedia scriitorilor români de pretutindeni – Dicționarul Scriitorilor Români editat de Academia din Republica Moldova în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Moldoveni, autori academician Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău; Antologia APOLON, patru volume, București, 2020;
Antologia Internaţională de Poezie Românească, Arta de a fi uman, vol.5, 2013, editată de Daniela Voicu; Antologia AFIRMĂRI culturale, întocmită de Elena Buţu, Ed. Sitech, Craiova, 2014; Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele, întocmită de Elisabeta Iosif, Editura Cetatea Cărţii, 2014; Oglinda Ligii Scriitorilor Români – o altfel de istorie a literaturii române”- 2016 și antologia internațională „Poesia oltre confini “, apărută în Canada, și difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia și România.

Este tradusă în limba spaniolă, în revista ARBRE DEL TEMPS, din Catalania de  către Ana Muela Sopena, alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu, Carolina Ilica, Geo Bogza, Ion Stratan, Nora Iuga  şi în Germania de către Mircea M. Pop.

Premii și Diplome:
Ecoul, la Festivalul de poezie George Coşbuc, Bistriţa,1984; Premiul 1, la Festivalul de poezie Liviu Rebreanu, Târgu Mureş, 1985 (premiul fiind acordat de Puia Florica Rebreanu, fiica marelui prozator); Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucureşti, 2002, organizat de revista Amurg sentimental; Premiul pentru anul 2011 al Ligii Scriitorilor pentru poezii pentru copii;. Premiul I la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS, 2012; DIPLOMA editurii NAPOCA NOVA pentru volumul „ Un strop de veşnicie”, pe anul 2012; Premiul la Secţiunea Volume de Versuri Publicate la Festivalul Naţional de Poezie, ION BUDAI DELEANU, ediţia a III-a , 2013, cu volumul UN STROP DE VEŞNICIE; Marele Premiu la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS pe anul 2014; Premiul din partea Japoniei „ Art & Life„-2014, pentru proză scurtă, a primit DIPLOMA VIRTUTEA LITERARĂ din partea conducerii Ligi Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literară, în iunie 2014; Premiul Ligii Scriitorilor Români pentru Memorialistică, pe anul 2014; Brevetul și medalia „Liga Scriitorilor Români-Filiala Gorj “, 2014, pentru întreaga activitate literară şi pentru 50 de ani de căsnicie cu scriitorul Al. Florin Ţene; Premiul special al juriului la Concursul Internațional “Art&Life “, pentru Poezie, Japonia 2015; A primit din partea Primăriei și a Palatului Culturii din Bistrița CERTIFICATE of EXCELLENCE și Medalia LIVIU REBREANU, pentru contribuția la promovarea autorului romanului “Răscoala”; Medalia ZIUA NAȚIONALĂ A CULTURII – 15 ianuarie – cu efigia lui Eminescu, de Ziua Națională a Culturii, 2017.

Referințe critice:
1.Mariana CRISTESCUFamilia Țene – Destine contemporane, Tg. Mureș: NICO, 2013;
2.Alex. ŞTEFĂNESCU, România Literară nr.35/8-14 septembrie 2004 –  ,,Titina Nica Ţene, Pietre de aducere aminte, povestiri, Cluj, Ed Napoca-Star,2004, 48 p. Amintiri din copilărie pe care autoarea şi-a petrecut-o, ca atâţia alţi scriitori români, la ţară. Ea nu imită însă pe nimeni. Modestă, cuviincioasă, plină de duioşie, ne câştigă simpatia, tocmai prin această “cuminţenie a pământului.”;
3.Mariana ZAVATI GARDNER, Oglinda Literară,  nr.38, februarie 2005 (pg.1113) – ,,Am savurat cartea de povestiri a talentatei Titina Nica Ţene din Cluj-Napoca. M-a impresionat prospeţimea limbajului şi am rămas cu dorinţa de a citi mai mult (…) talentul didactic al autoarei se simte în limbajul copilei, care are o altă înţelegere privind sensul cuvintelor comparative cu adulţii, mereu preocupaţi cu muncile epuizante de la sat. (…) Autoarea are un talent înnăscut de a folosi limbajul în maniera cât mai economică, asemenea celor trăiţi şi orientaţi nativ ecologic. Umorul mocnit caracterizează fiecare pagină a cărţii. În lumea noastră globalizată, unde sunt percepute ca o clonare de idei şi fapte, şcolile înalte oferă cursuri CREATIVE WRITING, din când în când, îşi face simţită prezenţa câte unui scriitor autentic, cu talent înnăscut şi care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Ţene este o astfel de scriitoare.”;
4.Ioan MICLĂU, Cărticica românească de copii – ,,Opera scriitoarei Titina Nica Ţene este într-adevăr prodigioasă, deosebit de variate teme  alese, şlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este şi natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunţă clasicul B.P.Haşdeu, asemuind literatura română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecare floare cu mirosul şi culorile ei.”;
5.Revista Eminescu, Timişoara, nr.11-12/ aprilie,2003 – “Învăţătoare, soţie şi mamă, şi nu în cele din urmă poetă,una cu un grad sporit de sensibilitate, gingăşie şi grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elena şi Coca farago, Mariana Sperlea şi Constanţa Marcu. Îi pomenesc numele Doamnei învăţătoare, îngenunchind în faţa poeziei autentice: TITINA NICA ŢENE, cu obârşia în pământul sfânt al Olteniei, tărâmul românesc care l-a dat şi pe regretatul nostru confrate: Damian Ureche. Doamna Titina Nica Ţene face parte dintr-o familie de scriitori, alături de stâncosul Al. Florin Ţene şi de puiul (dac-lup) dr. în istorie Ionuţ Ţene, care-mi pare mai degrabă Ionuţ din Fraţii Jderi.”;
6.Dumitru VELEA – 2015, ”Poeziile doamnei Titina sunt senine și cu multă candoare și tristețe ascunsă.”;

7.Referințe mai găsim și în revistele: Oglinda Literară, Viaţa de Pretutindeni, Amurg Sentimental, Eminescu, România Literară, revistele on-line A.R.P. Zeit,Vestea,  etc. Articolele au fost semnate de Alex. Ştefănescu, Al.Stănescu, Petrică Birău, Mariana Zavati Gardner(Anglia), Ioan Miclău (Australia), Mariana Sperlea, Ionel Andraşoni, Ioan Pop, Marin Oprea, Marian Barbu, Adina Enăchescu, N Tomoniu, Mariana Cristescu, Antonia Bodea, Petre Petria, Rodica Marian, Voichiţa Pălăcean – Vereş, Raveca Vlaşin, Virginia Brănescu, Liliana Boian Terziu, Floarea Ranta Cândea, Paraschiva Cărbunar şi alţii. Drumul spre suflet, memorii, Editura Semănătorul, 2014 şi Drumul spre suflet, memorii, cu o prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2014.


Notă
 În anul 1981, după o noapte de stat la coadă pentru alimente, cu toată familia, şi nereuşind să vină acasă cu nicio picătură de ulei,  a scris o scrisoare lui Adrian Păunescu, la revista FLACĂRA. Cu o săptămână înainte venise la Cluj însoţind familia dictatorului Ceauşescu. În scrisoare arăta că în Cluj şi în ţară se moare de foame şi ar fi de bun simţ să nu-l mai susţină pe dictator. Adrian Păunescu a trimis scrisoarea la Securitatea din Cluj şi, ca urmare Titina Nica Ţene  a fost dată afară din serviciu şi a lucrat la revista TRIBUNA şapte ani pe un post ne adecvat studiilor, cu o jumătate de normă. Numai după Revoluţie a fost pusă în drepturi.

Poeme semnate de Titina Nica ȚENE


Pe aproape e Crăciunul

Parcă-i primăvară, Doamne,
iar pe-aproape e Crăciunul,
caut anii tinereţii
şi nu mai găsesc niciunul.

Umedă îmi e privirea,
mângâi creanga de copac
mi-o imaginez în floare
înghit lacrima şi tac.

Şi e, totuşi, iarnă, Doamne,
într-un decembrie rebel
ce nu vrea să intre-n schema
iernii acesteia, de fel.

Câte ierni şi câte toamne
au trecut, nici nu mai ştiu,
doar atâta simt eu, Doamne,
că mi s-a făcut târziu.

Cheia Bătrânei

Stă bătrâna gârbovită
pe o bancă sub un tei,
toate tristeţile lumii
sunt ascunse-n ochii ei.

Se gândeşte neîncetat
la căsuţa ei umilă
ce i-au vândut-o copiii
ca să-şi construiască vilă.

Dar în vilă n-are loc,
i-au făcut lângă grădină
cămăruţă cu un geam
să privească spre lumină.

Căci copii-s ocupaţi
se plimbă în jos şi-n sus.
Merg chiar la Biserică
Să-L slăvească pe Iisus.

“Fii, măicuţă mulţumită
să ne-ajuţi pe fiecare!
Cine astăzi ţi-ar mai da
farfuria cu mâncare?

Că dacă ai îmbătrânit
nu este a noastră vina,
vila se-ntreţine greu
vrem să schimbăm şi maşina!”

În clipele de răgaz
ascunzând o cheie-n mână,
se îndreaptă către casa
unde a fost, cândva, stăpână.

Numai cheia i-a rămas
că în rest toate sunt duse,
casă, tinereţe, soţ,
sunt durerile-i nespuse.

Lung priveşte printre gard
şi îşi vede viaţa toată,
simţind cum din ce în ce
de puteri este lăsată.

Însă, într-o dimineaţă,
au găsit lângă grădină,
moartă, pe bătrâna mamă,
tot strângând o cheie-n mână.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.623 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5