Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

COMEMORAREA MORŢII LUI EMINESCU ÎN CAPITALĂ (Cuvântare)

COMEMORAREA MORŢII LUI EMINESCU ÎN CAPITALĂ
(Cuvîntare)

Mormântul-lui-Eminescu-CBelu [640x480]Ne-am adunat aici la mormîntul poetului Mihai Eminescu pentru ca să dăm pe faţă simţămîntul nostru de duioasă pietate către cel ce ni-a îndulcit viaţa prin operele create de dînsul. Îşi reaminteşte fiecare dintre noi în clipa aceasta mulţumirile sufleteşti, de care s-a împărtăşit citind acele opere. E fiecare stăpînit de gîndul că viaţa i-ar fi fost mai săracă, dacă nu ar fi trăit Mihai Eminescu în mijlocul poporului românesc.

Ne-a spus, ce-i drept, el însuşi, că puţine plăceri şi multe dureri sunt, dar plăcerile lui s-au reprodus mărite în sufletele noastre şi durerile lui cele multe şi mari au fost pentru noi mulţumiri curate, prin care ne-am înălţat mai presus de noi înşine. Se nasc puţini oameni, cărora le este dat să poată ridica odată cu dînsul nivelul moral al societăţii, din care fac parte, să le fie semenilor săi atît de scump ca dînsul şi noi puţinii, care suntem adunaţi aici, exprimăm sentimentele multor mii de români cînd binecuvîntăm memoria lui Mihai Eminescu şi mulţumim lui Dumnezeu pentru că 1-a rînduit să-şi petreacă atît de scurta viaţă între noi.

Mihai Eminescu nu a fost însă numai poet şi preot al cultului formelor frumoase, măiestru în puterea cuvîntului, ci totodată şi om al gîndirii luminoase, care s-a zbuciumat zi şi noapte, ca să ne deştepte din amorţirea morală, în care ne-a găsit, şi să ne îndrumeze spre căile ce duc la mărirea naţională. Prin el ni s-a înseninat cerul şi ni s-au agerit minţile, ca să vedem departe spre trecut şi spre viitor, să legăm cele ce sunt de cele ce-au fost şi să ne dăm seamă despre viitorul spre care avem să năzuim. Din zi în zi tot mai mult simţim aceasta şi azi, cînd se împlinesc abia douăzeci de ani de la moartea lui, societatea română întreagă e pătrunsă de gîndul, că el ni-a fost povăţuitor providenţial.

Pătrunşi de gîndul acesta, nu putem să-i binecuvîntăm memoria în mod mai firesc decît dîndu-ne aici la mormîntul lui unii altora făgăduinţa, că vom stărui fiecare îndeosebi şi cu toţii împreună, ca spiritul lui să pătrundă în toate straturile neamului românesc.
Aşa să-i binecuvîntăm memoria !

(Cuvîntare la Bellu, la mormîntul lui Eminescu. „Minerva”, an. I. nr. 180, 16 iunie 1909. Reprodusă în „Lupta” (Budapesta), an. III, (1909), nr. 107,: 18 iunie/l iulie)



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.615 abonați

1 comentariu la acestă însemnare

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5