Crimă

Clopote turbate sfâșie carnea vânătă,
a Cerului năpăstuit de Timp,
să fie biciuit de Furtunile Existențiale,
ale Străinului ascuns din fiecare suflet.

Nori măcelăriți cu cruzime,
de seninul rece și neiertător al Crimei,
de a încerca să ne spălăm de Păcatul Originar,
ce ne-a fost dat,
ca să fim mai buni,
decât Dumnezeul cel lacom, criminal  și perfid,
care vrea copii cu viermi de mătase,
în ochii scorojiți de cancere,
pentru a-și țese veștmânt de sărbătoare duminicală,
la biserica Deșertăciunii.