De ce e Eminescu
Cel ce e de vină,
De ce e Eminescu
Mândria ce dezbină?
De ce luceferi mulți
Cu străluciri opace,
Mai veseli sau cărunți,
Luminii nu-i dă pace?
De ce se duelează
Urmașii în penițe
Ș-apoi evaluează
Pe alții, după cornițe?
De ce s-au împărțit,
Pentru a lor candoare,
În găști de granit
Cu lauri fără sudoare?
La moartea sa, poetul
Prin versuri ne chema
Ca-n țară, fie rostul
De-a nu ne destrăma!
Unire, avea crezul
Și-n asta s-a zbătut,
Cu viață a dat prețul
Și zborul i-a fost frânt!
Sunt cârdășii o mie
Ce vreau a fi urmași
Dar toate-s cu mândrie
Cu scrisuri de vrăjmași!
Toți scriem o poezie,
Ce sus!.. ne-am aburcat
-Dar cine o citește?
-Și asta nu-i păcat?
De ce e Eminescu
O piatră de pe hat,
De ce un Eminescu,
Pe toți i-a înălțat?
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania