Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

De vorbă cu actorii. Teatrul Ludicus – singura companie teatrală românească de amatori din județul Harghita (III)

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 26 Iul. 2018
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Rev. Luceafărul
Publicat: 27 Iul. 2018
Editor: Ion ISTRATE
©Cosmina Marcela Oltean, ©Rev. Luceafărul

 

 

 

 

Teatrul Ludicus – singura companie teatrală românească de amatori din județul Harghita (III)

De vorbă cu tinerii actori

 

După discuţia purtată cu David Bordea, coordonatorul trupei de teatru Ludicus, şi cu Daniela Buzilă, responsabilă de regia artistică, mi-am îndreptat atenţia către cei care fac piesa de teatru: actorii. Personalul artistic şi tehnic al teatrului Ludicus numără 20 de persoane. Am stat de vorbă cu câţiva dintre tinerii actori care activează în cadrul trupei de teatru pentru că am vrut să aflu cum au ajuns în Ludicus, ce înseamnă teatrul pentru ei şi ce planuri au. Au răspuns iniţiativei mele de a realiza un interviu Andrea Patka (clasa a XII-a), Lorena Cotfas (clasa a XII-a), Viorel Cătălin Moldovan (clasa a XII-a), George Balog (clasa a X-a), elevi la Liceul Miron Cristea, Subcetate, Matei Straia (clasa a XII-a) şi Teodora Antal (clasa a XI-a), elevi la Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu, Topliţa. Redau în cele ce urmează interviul nostru.

De ce teatru? Ce înseamnă pentru tine?
Andrea: Pur și simplu…o intalnire din care nu m-am putut desprinde.
Lorena: Teatrul înseamnă viață. Jucând teatru, dai viață unor personaje. Îmi place ideea că pot fi cine vreau, când vreau și totuși, să fiu eu. Îmi place dinamicitatea. Azi pot juca rolul unei doamne, mâine pot juca rolul unui vagabond. Cu ajutorul teatrului pot jongla cu diferite sentimente, personalități, caractere și comportamente. Oscilez între tipare și îmi pun amprenta pe personaje. Teatrul înseamnă mult pentru mine, ba chiar îl folosesc în mod terapeutic.
Viorel: Teatrul face parte din viaţa mea. Pentru mine înseamnă a împărţi sentimente şi trăiri cu publicul.
George: Prin teatru mă simt liber. Teatrul înseamnă pentru mine o pasiune în care investesc timp, răbdare și îmi dau silința de a deveni un actor din ce în ce mai bun.
Matei: Făcând teatru mă simt în largul meu. Iubesc să mă pun în pielea mai multor personaje. Dacă reuşeşti să transmiţi emoţii publicului, acesta te poate face să te simţi extraordinar.
Teodora: Teatrul înseamnă schimbare de personalitate, libertatea de a face şi a spune lucruri care poate altfel nu pot ieşi la suprafaţă.

Cum ai defini teatrul?
Andrea: Este un fel de a fi cu ceilalți, de a transmite emoție, de a intra într-o altă lume.
Lorena: Teatrul este un tablou viu expus ochilor lumii.
Viorel: Teatrul înseamnă spectacol, într-un timp şi spaţiu limitat.
George: Teatrul este arta de a zâmbi sau a plânge în exterior și de a fii indiferent în interior.
Matei: Teatrul e cea mai frumoasă latură a artei contemporane.
Teodora: Pentru mine teatrul reprezintă posibilitatea de a te exprima diferit. Tot ce acumulează actorul în timp, toate personajele interpretate, îl fac să devină versatil.

Cum ai ajuns să faci parte din Ludicus?
Andrea: Participasem deja la câteva festivaluri de teatru, îndumată de doamna profesoară Daniela Buzilă. Aveam rezultate frumoase, iar Ludicus a reprezentat o etapă superioară în evoluția mea artistică.
Lorena: Făceam parte din trupa iniţială înfiinţată în 2015 la Subcetate. După ce Ludicus a intrat în subordinea Casei de Cultură Toplița, am participat la casting pentru a reintra în noua trupă.
Viorel, George, Matei, Teodora: În urma casting-ului din 2016.

Ce personaj crezi că te reprezintă?
Andrea: Mi-ar plăcea să mă identific prin personaje care nu îmi pun feminitatea într-un con de umbră.
Lorena: The Narrator/ Tyler Durden din Fight Club (1999).
George: Este greu de spus. Consider că deși eu pot reprezenta o varietate de personaje în diferite situații, nu există încă un personaj care să mă reprezinte pe mine.
Matei: Vic Johnson – pentru că reuşesc mereu să ajung în situaţii penibile şi atunci devin confuz.
Viorel: Iona, personajul creeat de Marin Sorescu. Mă regăsesc în viaţa personajului.
Teodora: Ca să fiu cât se poate de specifică, mă ascociez cu personajul Dr. Jekyll/Mr. Hyde din romanul lui Robert Louis Stevenson.

Care este actorul pe care îl priveşti ca pe un model?
Andrea: Sunt mulți actori pe care îi apreciez, dar îmi doresc să dobândesc un stil original de a interpreta.
Lorena: Din păcate nu pot să aleg doar unul deoarece apreciez câte ceva la toți. Dar Horațiu Mălăiele, Al Pacino și Anne Hathaway mă inspiră cel mai mult.
George: Tom Ellis.
Matei: Mihai Bendeac.
Viorel: Adrian Pintea.
Teodora: Îmi este extrem de greu să aleg, dar îl voi alege pe Octavian Cotescu.

Ce-ţi doreşti pentru viitorul trupei de teatru?
Andrea: Vreau ca trupa să meargă mai departe, să aibă succes și să se bucure de faimă.
Lorena: Îmi doresc să facem mai multe spectacole, mai multe piese de teatru și mai multe proiecte frumoase.
George: Proiecte cât mai mari, piese cât mai reușite și mai originale.
Matei: Cât mai multe spectacole şi cât mai mulţi spectatori la fiecare spectacol, deoarece publicul e cel care ne ajută să devenim din ce în ce mai buni şi să evoluăm frumos.

O amintire plăcută alături de trupa de teatru:
Andrea: Sunt multe moment frumoase, dar imi amintesc de nervii teribili ai lui David care mi-a spus că dacă nu-mi revin pentru repetiții ”Pleacă la Pucioasa”, o formă de a-mi transmite că și-a pierdut răbdarea, că vrea să finalizăm piesa.
Lorena: Cea mai plăcută amintire a fost premierea piesei de teatru “Bani din cer”. A fost cel mai frumos moment din viața mea de actor amator. Am avut mari emoții, dar sentimentul pe care l-am trăt după ce am ieșit de pe scenă a fost unul nou. Am simțit, bineînțeles, bucurie, dar și tristețe, pentru că totul s-a terminat atât de repede. Oricum, a fost un moment unic pe care nu o să-l uit niciodată.
Teodora: Toate amintirile pe care le am alături de colegii mei sunt plăcute, dar una care îmi vine în minte este de la una dintre repetițiile piesei Soacra cu trei nurori pentru balul majoratului. Actorii care îi interpretau pe Ion Creangă și pe soacră și-au păstrat accentul moldovenesc și după ce și-au ieșit din roluri.
George: Repetițiile piesei de teatru Bani din cer.
Matei: Pentru mine fiecare spectacol este o amintire frumoasă. Peste ani, îmi voi aduce aminte cu drag de toate spectacolele şi de emoţiile împărţite cu colegii.
Viorel: Amintiri sunt multe şi e greu de ales. Dar special e mereu acel moment în care ne adunăm la repetiţii…



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.580 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5