În cer, ceva continuă să ardă,
dar nu mi-e dat să văd splendoarea sa,
pentru că nu… nu te mai pot visa
când dorm îmbrățișat de umbra-ți caldă. 

 Pot doar să simt mirosul tău de mosc
și părul tău pe pielea mea ca gheața,
când reușesc, în vis, să recunosc
ființa ta din altă… altă viață. 

 Cât arde cerul, stă să se afume
o umbră tot mai caldă și mai grea,
căci nu mai pot, nu te mai pot uita
în timpul nostru, din această lume. 

 Pot doar să simt mirosul tău de mosc
și părul tău pe pielea mea ca gheața
când reușesc, în vis, să recunosc
ființa ta din altă… altă viață.