Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Doamne, când a trecut atâta vreme! 31 de ani de la Revoluția Română

    Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.12 (144), Decembrie 2020
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    Doamne, când a trecut atâta vreme!
    31 de ani de la Revoluția Română

    Primit pentru publicare: 18 Dec. 2020
    Autor: Alexandru Florin ȚENE, Cluj – Napoca
    Publicat: 22 Dec.  2020

    © Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


     

    Doamne, când a trecut atâta vreme!
    31 de ani de la Revoluția Română

    Doamne, când a trecut atâta vreme
    Din clipele, acelea, eroice și grele?
    Eroii noștri ajunși stindard și steme,
    Veghează astăzi din lumina unei stele.

    Doamne, când a trecut atâta timp?
    Ca arborii retezați în două
    Eroii noștri poartă pe umeri noul Olimp
    Și cerul libertății cu sclipiri de rouă.

    Ninge arhaic peste Cluj, peste morminte,
    “Stâlpii împușcați” vibrează a dor,
    Tinerii noștri rămân în cuvinte
    Ne pun aripi de vise pentru zbor.

    Ninge ca în balade peste burgul tăcut
    Peste monumentele de bronz și plânge
    Frigul iernii ce-i este armă și scut
    Când zăpada păstrează amintirea sclipirilor de sânge.

    Faptele eroilor prin timp se-ntemeiază
    Cum înțelepciunea în taina lui Iisus
    În acest mileniu, rotund, în amiază
    Crucea noastră, prin ei, urcă mai sus.

    În drumul meu de faptă pe poteci de gând
    Mă întorc la voi, cuvânt fără hotar,
    Cum se întoarce roua în iarbă lăcrimând
    Și-n dorul ei de casă, corabia de far.

    Vă plâng mamele, logodnicele și frații,
    Sevele toamnei în lut pe dedesubt,
    Și ochii ațintiți în viitor ai unei nații
    Lanțurile dictaturii cu voi le-au rupt.

    Ninge peste Cluj cu ambiguă lumină,
    Noi vărsăm ochii înapoi,
    Închiși în sine ca seva în tulpină
    Cum moartea naște dintre noi eroi.

    Din eroismul vostru, vecin cu învierea,
    Ne bucurăm de libertate și selectiv
    Lăsăm mileniu să ne lumineze tăcerea
    Când veșnicia voastră e-un dor definitiv.

    Se aude timpul cum dreptate cată
    În lumina bronzului ce tot suie,
    Eroii cu dalta dragostei de țară, dintr-odată,
    Se cioplesc în noi veșnică statuie.”



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5