E iarnă peste chipul tău
Și peste a ta iubire
O lume aruncată-n hău
Și-o lipsă de menire
Doar ochii tăi valsează
În pași de nemurire
Stau întrupați, visează
Un suflet spre unire
Stau anii toți aliniați
Sub frunte, sub privire
În voce astăzi copiați
De glas, de mănăstire
E iarnă și-n sufletul meu
Un dor omoară zile
Te-aș strânge iar, dar Dumnezeu
Ne-a rupt a noastre file
Rămân tăcut și înghețat
Un lac de amintire
În care tu m-ai învățat
Cuvântul de iubire.
Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania