Două evenimente de excepţie la Memorialul Ipoteşti: lansarea lucrării ,,Antologie corală botoşăneană” şi vernisajul expoziţiei ,,Sentimente şi culori pentru Ipoteşti”
În răstimp de o săptămână, în zilele de 13 şi 18 mai, în cele două spaţii expoziţionale din cadrul Muzeului Memorial ,,Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, Sala ,,Horia Bernea” şi Sala Portalurilor, au găzduit două evenimente deosebite: lansarea lucrării ,,Antologie corală botoşăneană”, realizată de profesorul Dragoş Boicu şi vernisajul expoziţiei de pictură ,,Sentimente şi culori pentru Ipoteşti” a cunoscutului artist plastic botoşănean Florin Prodan. Dat fiind importanţa acestor evenimente, la care am participat, consider că sunt necesare câteva consideraţii asupra lor.
Lansarea cărţii ,,Antologie corală botoşăneană” avându-l ca autor pe profesorul şi dirijorul Dragoş Boicu, a consemnat o noutate absolută: este prima lucrare de acest fel realizată de un botoşănean şi una dintre puţinele antologii muzicale corale apărute în România. Ea este rodul unei activităţi de cercetare de peste un deceniu şi a avut şansa să apară, pentru că autorul ei este un profesionist în domeniul muzicii corale ( în anul 2008 a înfiinţat Corala ,,Lira”) şi pentru că, şi pe planul muzicii corale, Botoşanii au fost un loc în care s-a făcut performanţă.
Să realizezi o antologie, de orice gen ar fi ea, trebuie să te raportezi la un mare număr de autori, dintr-un spaţiu foarte larg : regional, sau de cele mai multe ori naţional. Să găseşti atât de mulţi autori cu aceeaşi preocupare la nivelul unui judeţ, trebuie ca acolo să fi fost o activitate intensă, desfăşurată într-o perioadă lungă de timp, iar acest fapt nu se poate produce decât într-un mediu cultural deosebit. Botoşanii au constituit, începând cu peste o sută patruzeci de ani în urmă, un astfel de mediu, care a atras oameni pasionaţi de muzică, în care au luat fiinţă societăţi corale, au fost editate reviste muzicale, s-au editat culegeri de muzică corală, au luat fiinţă şi s-au afirmat formaţii corale şi în mod firesc, au activat muzicieni care au compus acest gen de muzică. Această intensă activitate muzicală a constituit obiectul studiului profesorului Dragoş Boicu, iar rezultatul său este antologia recent apărută la Editura Muzicală din Bucureşti.
Lucrarea cuprinde creaţiile muzicale corale ale unui număr de 16 autori născuţi la Botosani, care şi-au desfăşurat activitatea sau care au locuit şi locuiesc în judeţul Botoşani: Grigore Mihail Posluşnicu- compozitor, muzicolog, dirijor, profesor, Eugen Isar- compozitor, muzicolog, profesor, Constantin I. Constantinescu-compozitor, dirijor, profesor, Laurian Ionescu- dirijor de cor şi compozitor autodidact, Gheorghe Cojocaru- compozitor, dirijor, profesor, Ioan Prelipcean- dirijor, compozitor, profesor, Ştefan Pintilie- compozitor şi dirijor, Viorel Mărîi- profesor, compozitor, dirijor, Gheorghe Timofti- profesor, compozitor, dirijor, Nicolae Ursu- profesor, dirijor, compozitor, Ioan Ţurcanu- muzicolog, Maria Dorica Buzdugan- profesor pentru învăţămîntul primar, compozitor, Romică Rîmbu- dirijor, compozitor, muzicolog, Laurenţiu Palade- profesor, compozitor, dirijor, Valentin Mandric- aranjor, compozitor, dirijor şi Alin Constantin Chelărescu-masterand la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Antologia corală întocmită şi îngrijită de profesorul Dragoş Boicu, este compartimentată în patru volume: Cântece patriotice, Prelucrări şi armonizări folclorice, Piese religioase şi cântece tradiţionale de iarnă şi Creaţii lirice. În cadrul fiecărui volum, sunt prezentate compoziţiile corale care se încadrează în domeniul consemnat în titlu şi autorii acestora.
Cel mai consistent volum, este volumul dedicat creaţiilor lirice, în care,un mare număr de lucrări sunt realizate pe versurile lui Mihai Eminescu, dar şi ale unor poeţi precum George Coşbuc, Octavian Goga Artur Enăşescu, Otilia Cazimir, Ion Crânguleanu şi Maria Baciu. În acelaşi volum, sunt incluse documente privind activitatea dirijorală – concerte, festivaluri, concursuri, emisiuni şi apariţii în presă a profesorului Dragoş Boicu şi a Coralei ,,Lira”, pe care a înfiinţat-o şi a condus-o, între anii 2008 – 2017.
Scurta prezentare a lucrării întocmite şi îngrijite de profesorul Dragoş Boicu nu epuizează nici pe departe importanţa acesteia şi a demersului autorului ei. Trebuie să apreciem eforturile deosebite făcute de profesorul Dragoş Boicu în documentarea pentru realizarea acesteia: studierea unui mare număr de documente aflate în arhivele din Botoşani sau din alte oraşe ale ţării, a numeroase colecţii de ziare şi reviste, contactarea persoanelor care s-au aflat în preajma compozitorilor incluşi în volum, recuperarea unor documente inedite şi prelucrarea lor etc. Importanţa acestui demers a fost subliniată, în cele câteva fraze scrise în prefaţa lucrării, de unul dintre cei trei prefaţatori ai acesteia, Dr. Szolt Laszloffy, dirijorul Filarmonicii de Stat din Oradea: ,, Într-o lume în care, din păcate, asistăm tot mai neputincioşi la moda global a aşa- zisei resetări culturale, devine din ce în ce mai indispensabil promovarea conştientă a valorilor autentice. În acest context al dispersării axiologice, demersul omului de cultură Dragoş Boicu reprezintă un rol asumat, un gest măreţ de consevare şi transmitere patrimonial –culturală”.
De asemenea, se cuvine apreciat faptul că, în ciuda regresului pe care mişcarea corală botoşăneană şi nu numai, îl cunoaşte, a considerat că aceasta nu va dispărea şi că accesul la creaţiile corale ale înaitaşilor va fi un demers la care va trebui să se recurgă. De aceea cu toate greutăţile ivite în cale, a recuperat, sistematizat şi publicat, cele mai importante compoziţii muzicale corale botoşănene, oferind totodată celor interesaţi şi informaţii despre creatorii acestora.
Festivitatea lansării Antologiei corale botoşănene, a fost onorată de un numeros public – oameni de cultură, colegi ai autorului de la Liceul de Artă ,,George Enescu” din Botoşani, magistraţi – iar comentariile asupra acesteia şi a autorului ei, au fost făcute de jurnalistul Traian Apetrei , profesorul Laurenţiu Palade, Gheorghe Median și Ioan Țurcanu.
Considerând că succesul profesorului Dragoş Boicu, este în acelaşi timp un succes al culturii botoşănene, îi aducem omagiile noastre şi îl aşteptăm şi cu alte apariţii editoriale.
Sala Portalurilor, a găzduit în ziua de 18 mai, vernisajul expoziţiei de pictură ,,Sentimente şi culori pentru Ipoteşti”, a pictorului Florin Prodan. Este pentru a treia oară când cunoscutul artist plastic botoşănean îşi expune lucrările într-o expoziţie personală Ipoteşti şi dat fiind ambianţa deosebită a Sălii Portalurilor, cu siguranţă îi vor urma şi altele în viitor.
Prezent de peste 30 de ani , cu lucrările sale în expoziţii personale sau de grup din Botoşani, Iaşi, Suceava, Bucureşti, Cluj şi din alte oraşe ale ţării, cu tablouri aflate în colecţii particulare din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Israel sau Canada, Florin Prodan este un nume de referinţă în rândul amatorilor de pictură. Îi conferă acest statut, în mod special, renumele pe care şi l-a creat prin statornicia cu care s-a dedicat peisajului, gen pe care-l practică cu un neîntrecut talent şi care-l face recognoscibil în orice expoziţie şi-ar expune lucrările.
Inginer de profesie, funcţionar public acum, în cadrul unei instituţii botoşănene, Florin Prodan are studii libere de pictură, fapt care însă, nu i-a creat niciodată complexe, dar i-a dat în schimb libertatea de a-şi înţelege sinele şi de a merge pe drumul pe care talentul său nativ l-a îndreptat.
Referindu-ne la talent, trebuie spus faptul că, fără îndrumarea de mic, în dobândirea abilităţilor necesare picturii, a modului în care trebuie privită şi zugrăvită lumea care te înconjoară, realizarea ca pictor este un deziderat greu de realizat. Florin Prodan a avut şansa ca în anii de şcoală, petrecuţi în localitatea Hlipiceni, unde s-a născut, să întâlnească un om care i-a intuit talentul, l-a îndrumat şi i-a oferit perspectiva de a deveni pictor. Acest om, a fost profesorul de desen George Chihaia, acelaşi care i-a orientat pe drumul spre împlinirea harului cu care s-au născut, pe alţi doi pictori de valoare ai Botoşanilor de astăzi – Gerorge Şpaiuc şi Cristian Bîrzoieş.
Expoziţia deschisă în spaţiul elegant al Sălii Portalurilor din cadrul Muzeului Tematic ,,Mihai Eminescu”, reliefează din plin harul pictorului botoşănean, bucuria cu care aduce în faţa privitorilor imagini din natură care l-au frapat, situate în locuri puţin umblate, în care se mai păstrează crâmpeie din lumea de altădată, pe care civilizaţia nu a reuşit încă să le distrugă. Empatia cu acestă lume, din ce în ce mai restrânsă, se simte în culorile calde cu care o îmbracă, pentru el pictura fiind, înainte de toate culoare şi sentiment .
Tablourile lui Florin Prodan, atrag atenţia, din momentul în care le priveşti, prin trei elemente întotdeauna prezente: apa, în prim plan, în care se oglindesc copacii şi acoperişurile caselor de pe mal, construcţiile cu vădite semne lăsate de vremurile care au trecut peste ele, în planul central şi cerul, acoperit de nori albi sau străpuns de fulgerările roşietice ale razelor de soare, în planul îndepărtat. Totul este îmbrăcat într-o simfonie de culori care încântă privirea, şi induc o stare de relaxare şi linişte sufletească.
Absenţa oricărei prezenţe omeneşti în peisaj, incită privitorul la scrutarea atentă a imginii pictate şi-l invită să pătrundă în lumea necunoscută care i se deschide în faţă, o lume pe lîngă poate nu odată a trecut, fără a-i descoperi frumuseţea. Îi înlesneşte această cunoaştere pictorul, care ştie să privească din unghiul cel mai potrivit imaginile care i se relevă, pentru a le pune în valoare. Referitor la acest fapt, Constantin Brâncuşi spunea că de văzut toţi văd, dar puţini ştiu să privească. Florin Prodan este unul ditre cei care ştiu să privească , iar urmarea acestei calităţi, o constituie admirabilele sale peisaje, pe care le reproduce cu o nedisimulată implicare sufletească. El are o legătură afectivă cu natura care i se dezvăluie în cele mai pitorești ipostaze ale sale, putând fi asemuit, din acest punct de vedere cu Ștefan Luchian, care vorbind despre ieșirile în natură, pe dealurile din preajma Moineștilor spunea: ,,locurile acestea mă iubesc”.
Între tablourile expuse pe simezele elegantei Săli a Portalurilor, se află și câteva în care sunt pictate flori și o lucrare în care este reprezentată o tânără pictoriță. Remarcându-se prin același rafinat simț al culorii, acestea probează faptul că Florin Prodan este nu numai un rememarcabil peisagist și că oricând ne poate surprinde cu o expoziție personală în care florile și portretul să constituie tematica acesteia.
Ca de obicei, vernisajul expoziției personale a pictorului Florin Prodan s-a bucurat de o numeroasă asistență, în ciuda faptului că a fost deschisă la Ipotești, unde se ajunge puțin mai greu decât la Galeriile de Artă Ștefan Luchian, locul în care au loc cele mai multe evenimente expoziționale.
În încheierea acestor scurte considerații asupra expoziției ,,Sentimente și culori pentru Ipotești”, considerăm necesar să remarcăm implicarea colectivului Memorialului de la Ipotești în organizarea acesteia, fapt ce va atrage, desigur și alți artiști plastici să-și exună lucrările aici.