Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Drumul fără gară
Ce gârlă adâncă se zbate în mine
Când temelia casei se face capac
Și-n poartă stau fulgii nopții să colinde
Colinde îmbrăcate în lacrimi din alt veac
Eu merg străin și îndepărtat de dor
Aștept distanța clipei să mă salute
Și să văd fântâna cum se clătește în izvor
Într-un amurg împădurit de dulce
Ieri m-am împiedicat de ceața unui drum uitat
M-a certat din cer și Steaua Polară
Zborul unei păsări mi s-a rupt în mâini
Numai ecoul iubirii ce era afară
Împletind lacrimi de dor, a câta oară?
Ne cheamă gândul pe drumul fără gară.
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania