EMILIA  ZAHARIA

            Emilia  Zaharia, născută Tăzlăuanu, a văzut lumina zilei la 26 ianuarie 1903 în localitatea Botoşani.

            Fiica lui Gheorghe şi a Mariei Tăzlăuanu,…

…Emilia Zaharia îşi are jumătate din familie originară din Hăneşti. Tatăl, Gheorghe Tăzlăuanu era fiul lui Toader şi al Mariei, fiica preotului Mihail din Hăneşti. Mama, Maria Tăzlăuanu era  originară din Botoşani fiind fiica lui Vasile şi  al Mariei Ianovici. Ambii părinţi ai Emiliei  aveau doar 4 clase primare, iar mai târziu  Gheoerghe Tăzlăuanu a absolvit o şcoală elementară de horticultură.

În anul 1908 Gh. Tăzlăuanu este angajat în funcţia de picher, ocazie cu care primeşte  în grijă mai multe tronsoane de drumuri, majoritatea din jurul sau din comuna Hăneşti. În acest moment familia Tăzlăuanu  ia hotărârea de a se muta din Botoşani, din căsuţa de pe Bulevardul Mihai Eminescu, în Hăneşti, în căsuţa părintească.  Astfel membrii familiei, părinţii, Elena (fiica cea mare), Emilia (5 ani) şi  Ionel (mezinul de 2 ani) devin locuitori ai comunei Hăneşti.

            Începe şcoala…

…şi Emilia este nevoită să renunţe la jocurile copilăriei şi să se despartă vremelnic de sora Elena, de fratele Ionel  şi de copii din sat pentru că familia a hotărât  ca fiica  cea mijlocie să urmeze cursurile primare şi secundare în Botoşani.

„La Hăneşti veneam ori de câte ori aveam ocazia, dar în special în vacanţe. Abia aşteptam! Era foarte frumos în toate  anotimpurile…” afirma Emilia Zaharia în însemnările sale.

După finalizarea claselor primare Emilia devine elevă la Liceul  de Fete  „Carmen Silva” tot din Botoşani.

În această perioadă de timp a funcţionat şi ca în văţătoare suplinitoare la şcoala din Hăneşti între 01.11.1920 – 31.08.1923.

            Fire ambiţioasă…

…şi dornică de noi cunoştinţe  Emilia Zaharia a devenit studentă a Facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, sub îndrumarea  profesorilor Orest Tafrali şi  Ilie Minea. În 1928 absolvă cursurile universitare şi devine licenţiată în istorie. Primul pas facut de tânăra licenţiată Emilia Zaharia a fost îmbrăţişarea carierei didactice. A călăuzit  şi îndrumat spre tărâmul cunoaşterii zeci de elevi din Hăneşti, Botoşani, Dorohoi (Liceul de Fete), Rîmnicul Sarat (în timpul refugiului din Moldova) şi Iaşi (Liceul „Oltea Doamna”). S-a remarcat  ca o profesoră destoinică cu o bună pregătire profesională. Din timpul refugiului   posedă aprecieri superlative oglindite printr-o  mărturie oficială: ” V-aţi distins ca profesoară prin desăvârşitele calităţi didactice, ca dirigintă prin sufletul ales şi atitudinea înţelegătoare faţă de eleve, ca o admirabilă colegă şi o sinceră şi valoroasă colaboratoare a Direcţiunei. De pe catedra pe care aţi  cinstit-o timp de un an, cât aţi funcţionat la şcoala noastră, aţi propăvăduit adevărul, aţi luminat minţile copiilor noştri, aţi încălzit inimile lor. Vă asigurăm  că atât colegele, cât şi elevele, vă vor avea veşnic în suflet ca o pildă vie a datoriei împlinite cu prisosinţă”

             Paralel cu munca la catedră…

…Emilia Zaharia s-a dăruit cercetării ştiinţifice. Colaboratoare activă a Institutului  de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol” din Iaşi, Emilia Zaharia, împreună cu soţul său, profesorul şi arheologul Nicolae Zaharia (1899-1984), s-a consacrat în ultimii 30 de ani de viaţă cercetării arheologice a teritoriului Moldovei. A întreprins numeroase recunoaşteri arheologice de teren precum şi săpături de cercetare, dintre care menţionăm pe cele efectuate la Hlincea, Dancu, Probota şi Spinoasa din judeţul Iaşi, Dăneşti şi Tăcuta, judeţul Vaslui, Ceahlău şi Hangu din judeţul Neamţ, Botoşani, Săveni, Hăneşti, Nichiteni şi Drăguşeni din judeţul Botoşani şi altele. Rezultatele activităţii sale s-au materializat în peste 25 de studii şi publicaţii care reflectă contribuţia adusă de Emilia Zaharia la identificarea urmelor de vieţuire umană pe teritoriul Moldovei, studierea, clasificarea şi încadrarea lor cronologică, în cunoaşterea trecutului nostru istoric. Dintre acestea se remarcă ampla monografie, Aşezări din Moldova. De la Paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea (1970, în colaborare cu Nicolae Zaharia şi Mircea Petrescu-Dîmboviţa), ce însumează un volum important de informaţii arheologice, deosebit de utile şi necesare istoriografiei noastre, şi studiul cu privire la necropola din sec. IV-V e.n. de la Botoşani – Dealul Cărămidăriei (1975), în care se reliefează, cu date concrete, importanţa acestei necropole pentru istoria veche a ţării noastre. Alte lucrări, prin care a adus preţioase contribuţii, se referă la descoperirile arheologice din oraşul Iaşi şi împrejurimi” (Ionel Maftei în Evenimentul de Iaşi / 08.09.2004).

            Numeroasele studii şi articole…

…reprezintă astăzi repere bibliografice pentru viitorii arheologi sau pentru pasionaţii de istorie pentru că în realizarea lor Emilia Zaharia a pus suflet, pasiune şi pricepere. Dintre studiile sale amintim:

1. M. Petrescu-Dimbovita, N. Zaharia, Em. Zaharia, Santierul Hlincea-Iasi, in SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 312-332.
2. M. Petrescu-Dimbovita, E. Bold, V. Boroneant, M. Dinu, C. Mateescu, m. Zaharia, N. Zaharia, Santierul arheologic Hlincea-Iasi, in SCIV, 5, 1954, 1-2, p. 233-255.
3. M. Petrescu-Dimbovita, Em. Zaharia, A. Nitu, M. Dinu, Santierul arheologic Hlincea-Iasi (r. Iasi, reg. Iasi), in SCIV, VI, 1955, 3-4, p. 697-700.
4. M. Petrescu-Dimbovita, Em. Zaharia, N. Zaharia, Cercetari arheologice in orasul Iasi si imprejurimi, in SCSIasi, Istorie, VII, 1956, fasc. 2, p. 1-56.
5. C.S. Nicolaescu-Plopsor, M. Petrtescu-Dambovita, N. Constantinescu, D.Gh. Teodor, Em. Zaharia, A. C.Florescu, M. Florescu, Gh. Diaconu, Santierul arheologic Bicaz (Ceahlau-Schit), in Materiale, VI, 1959, p. 70-72.
   1. Nitu, Erm. Zaharia, D.Gh. Teodor, Sondajul din 1957 de la Spinoasa-Erbiceni (r. Tg. Frumos, reg. Iasi), in Materiale, VI, 1959, p. 531-539.
6. N. Zaharia, Em. Zaharia, S. Rata. Sondajul arheologic de la Botosani-Dealul Caramidariei, in Materiale, VII, 1961, p. 461-471.
7. Em. Zaharia, N. Zaharia, Un mormant din epoca migratiilor la Erbiceni, in ArhMold, I, 1961, p. 211-218.
8. M. Petrtescu-Dimbovita, Em. Zaharia, Sondajul arheologic de la Danesti (r. Vaslui), in Materiale, VIII, 1962, p. 47-63.
9. D. Gh. Teodor, Em. Zaharia, Sondajele de la Spinoasa si Erbiceni, in Materiale, VIII, 1962, p. 35-45.
10. N. Zaharia, Em. Zaharia, V. Palade, Sondajul din necropola de la inceputul epocii migratiilor de la Pietris (r. Birlad, reg. Iasi), in Materiale, VIII, 1962, p. 591-598.
11. Em. Zaharia, N. Zaharia, Sondajul de salvare din necropola de la Probota (r. si reg. Iasi), in Materiale, VIII, 1962, p. 599-608.
12. Em. Zaharia, Mormantul de incineratie din secolul al III-lea e.n. de la Contesti (r. Pascani, reg. Iasi), in ArhMold, II-III, 1964, p. 491-493.
13. B. Mitrea, Em. Zaharia, Tezaurul de monede imperiale romane de la Obonoceni (r. Pascani, reg. Iasi), in ArhMold, V, 1967, p. 81-124.
14. Em. Zaharia, N. Zaharia, Contributii la cunoasterea culturii materiale din secolul al V-lea e.n. din Moldova in lumina sapaturilor de la Botosani, in ArhMold, VI, 1969, p. 167-178.
15. M. Petrescu-Dimbovita, N. Zaharia, Em. Zaharia, La difussion géographique des établissements pré- et protohistorique de Moldavie, in Actes du VIIe Congrès UISPP, Praga, 1970, p. 112-114.
16. D. Gh. Teodor, Em. Zaharia, Noi date arheologice referitoare la targul Baia, in Materiale, IX, 1970, p. 353-365.
17. N. Zaharia, Em. Zaharia, F. Aprotosoaie, Sondajul din asezarea de la Draguseni „La Ocoale”, jud. Botosani (1968), in Materiale, X, 1973, p. 151-167.
18. N. Zaharia, Em. Zaharia, Contributii privind rezultatele unor cercetari arheologice in Campia Jijiei Superioare din judetul Botosani, in Din trecutul judetului Botosani, Botosani, 1974, p. 135-155.
19. Em. Zaharia, N. Zaharia, Les nécropoles des IVe-Ve siècles de Botosani-Dealul Caramidariei, in Dacia, N.S., XIX, 1975, p. 201-236.
20. Em. Zaharia, C. Buraga, Cercetari arheologice de suprafata in comunele Danesti, Rebricea si Tacuta (jud. Vaslui), in ActaMM, I, 1979, p. 241-268.

Lucian Manole