EMILIA ZAHARIA
Emilia Zaharia, născută Tăzlăuanu, a văzut lumina zilei la 26 ianuarie 1903 în localitatea Botoşani.
Fiica lui Gheorghe şi a Mariei Tăzlăuanu,…
…Emilia Zaharia îşi are jumătate din familie originară din Hăneşti. Tatăl, Gheorghe Tăzlăuanu era fiul lui Toader şi al Mariei, fiica preotului Mihail din Hăneşti. Mama, Maria Tăzlăuanu era originară din Botoşani fiind fiica lui Vasile şi al Mariei Ianovici. Ambii părinţi ai Emiliei aveau doar 4 clase primare, iar mai târziu Gheoerghe Tăzlăuanu a absolvit o şcoală elementară de horticultură.
În anul 1908 Gh. Tăzlăuanu este angajat în funcţia de picher, ocazie cu care primeşte în grijă mai multe tronsoane de drumuri, majoritatea din jurul sau din comuna Hăneşti. În acest moment familia Tăzlăuanu ia hotărârea de a se muta din Botoşani, din căsuţa de pe Bulevardul Mihai Eminescu, în Hăneşti, în căsuţa părintească. Astfel membrii familiei, părinţii, Elena (fiica cea mare), Emilia (5 ani) şi Ionel (mezinul de 2 ani) devin locuitori ai comunei Hăneşti.
Începe şcoala…
…şi Emilia este nevoită să renunţe la jocurile copilăriei şi să se despartă vremelnic de sora Elena, de fratele Ionel şi de copii din sat pentru că familia a hotărât ca fiica cea mijlocie să urmeze cursurile primare şi secundare în Botoşani.
„La Hăneşti veneam ori de câte ori aveam ocazia, dar în special în vacanţe. Abia aşteptam! Era foarte frumos în toate anotimpurile…” afirma Emilia Zaharia în însemnările sale.
După finalizarea claselor primare Emilia devine elevă la Liceul de Fete „Carmen Silva” tot din Botoşani.
În această perioadă de timp a funcţionat şi ca în văţătoare suplinitoare la şcoala din Hăneşti între 01.11.1920 – 31.08.1923.
Fire ambiţioasă…
…şi dornică de noi cunoştinţe Emilia Zaharia a devenit studentă a Facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, sub îndrumarea profesorilor Orest Tafrali şi Ilie Minea. În 1928 absolvă cursurile universitare şi devine licenţiată în istorie. Primul pas facut de tânăra licenţiată Emilia Zaharia a fost îmbrăţişarea carierei didactice. A călăuzit şi îndrumat spre tărâmul cunoaşterii zeci de elevi din Hăneşti, Botoşani, Dorohoi (Liceul de Fete), Rîmnicul Sarat (în timpul refugiului din Moldova) şi Iaşi (Liceul „Oltea Doamna”). S-a remarcat ca o profesoră destoinică cu o bună pregătire profesională. Din timpul refugiului posedă aprecieri superlative oglindite printr-o mărturie oficială: ” V-aţi distins ca profesoară prin desăvârşitele calităţi didactice, ca dirigintă prin sufletul ales şi atitudinea înţelegătoare faţă de eleve, ca o admirabilă colegă şi o sinceră şi valoroasă colaboratoare a Direcţiunei. De pe catedra pe care aţi cinstit-o timp de un an, cât aţi funcţionat la şcoala noastră, aţi propăvăduit adevărul, aţi luminat minţile copiilor noştri, aţi încălzit inimile lor. Vă asigurăm că atât colegele, cât şi elevele, vă vor avea veşnic în suflet ca o pildă vie a datoriei împlinite cu prisosinţă”
Paralel cu munca la catedră…
…Emilia Zaharia s-a dăruit cercetării ştiinţifice. Colaboratoare activă a Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol” din Iaşi, Emilia Zaharia, împreună cu soţul său, profesorul şi arheologul Nicolae Zaharia (1899-1984), s-a consacrat în ultimii 30 de ani de viaţă cercetării arheologice a teritoriului Moldovei. A întreprins numeroase recunoaşteri arheologice de teren precum şi săpături de cercetare, dintre care menţionăm pe cele efectuate la Hlincea, Dancu, Probota şi Spinoasa din judeţul Iaşi, Dăneşti şi Tăcuta, judeţul Vaslui, Ceahlău şi Hangu din judeţul Neamţ, Botoşani, Săveni, Hăneşti, Nichiteni şi Drăguşeni din judeţul Botoşani şi altele. Rezultatele activităţii sale s-au materializat în peste 25 de studii şi publicaţii care reflectă contribuţia adusă de Emilia Zaharia la identificarea urmelor de vieţuire umană pe teritoriul Moldovei, studierea, clasificarea şi încadrarea lor cronologică, în cunoaşterea trecutului nostru istoric. Dintre acestea se remarcă ampla monografie, Aşezări din Moldova. De la Paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea (1970, în colaborare cu Nicolae Zaharia şi Mircea Petrescu-Dîmboviţa), ce însumează un volum important de informaţii arheologice, deosebit de utile şi necesare istoriografiei noastre, şi studiul cu privire la necropola din sec. IV-V e.n. de la Botoşani – Dealul Cărămidăriei (1975), în care se reliefează, cu date concrete, importanţa acestei necropole pentru istoria veche a ţării noastre. Alte lucrări, prin care a adus preţioase contribuţii, se referă la descoperirile arheologice din oraşul Iaşi şi împrejurimi” (Ionel Maftei în Evenimentul de Iaşi / 08.09.2004).
Numeroasele studii şi articole…
…reprezintă astăzi repere bibliografice pentru viitorii arheologi sau pentru pasionaţii de istorie pentru că în realizarea lor Emilia Zaharia a pus suflet, pasiune şi pricepere. Dintre studiile sale amintim:
Lucian Manole
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania