EMINESCOLOGIE BOTOȘĂNEANĂ (V)
Cercetători, scriitori, poeți și publiciști care au scris despre Mihai Eminescu
                                                              (continuare)

Poetul Gellu Dorian s-a născut la Botoşani, urmând cursurile Liceului A.T. Laurian. Domnul Gellu Dorian a fost referent de specialitate la sectorul literatură-teatru al Centrului județean de conservare și valorificare a tradiției și creației populare Botoșani; redactor șef al revistei de cultura „Hyperion – Caiete botoșănene“, redactor șef și consilier editorial al Editurii „Axa“ Botoșani; președintele Fundației Culturale „Hyperion – Caiete botoșănene“ Botoșani; director de programe al Societății Culturale „Dacia Revival International“ New York; membru în colegiile de redacție ale revistelor: „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Caietele de la Durau”. Este inițiatorul colecției de poezie „La steaua – Poeți optzeciști”, Editura „Axa” Botoșani și inițiatorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, acordat la fiecare 15 ianuarie la Botoșani. 

A fost bibliotecar la Biblioteca Judeţeană ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, redactor şef al revistei Hyperion – Caiete botoşănene. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Gellu Dorian s-a îngrijit peste 38 de ani de apariția acestei importante reviste de cultură botoșănene, în care s-au publicat numeroase studii și materiale dedicate lui Mihai Eminescu, la care au colaborat scriitori din toată țara. Revista  cuprinde și un capitol intitulat ,,Eminescu în aeternum”, cu diverse materiale despre viața, activitatea și opera poetului. Multe din aceste materiale poartă semnătura poetului Gellu Dorian.

 Gellu Dorian a fost cel care s-a ocupat, împreună cu celelalte instituții botoșănene, la organizarea manifestărilor culturale, pe 15 ianuarie și 15 iunie, la Botoșani și Ipotești, prilej cu care s-au acordat premiile pentru Opera Prima și Opera Omnia și ,,Porni Luceafărul”.

După evenimentele din 1989, poetul Gellu Dorian a depus un efort uriaș pentru instituirea Premiului Național de Poezie ,,Mihai Eminescu” la Botoșani, inițiativă care a prins rădăcini, acțiunea desfășurându-se neîntrerupt până în prezent. Acesta este cel mai important și râvnit premiu național de poezie, acordat de Consiliul local și Primăria Botoșani, pentru Opera Omnia a celui mai important și talentat poet, împreună cu o sumă importantă de bani. Totodată s-a acordat și un premiu pentru Opera Prima, unui poet debutant, pentru stimularea tinerilor poeți din țară (Premiul Național de Poezie ,,Mihai Eminescu”- istoric, Buletinul Informativ al Revistei Hyperion, 2011).

Gellu Dorian a scris versuri, proză, recenzii, eseuri politice şi mai multe cărţi. Legat de Mihai Eminescu, Gellu Dorian scrie cartea „Paşii Poetului” împreună cu scriitorul botoşănean Emil Iordache, carte apărută la Editura „Sport- Turism” din București, în anul 1989. În momentul documentării, autorii nu au avut posibilitatea de a pleca în toate locurile pe unde a fost Eminescu și, după revoluția din 1989, a fost nevoie de noi completări și modificări a unor pasaje și informații, care nu se puteau publica în vechiul regim. Astfel, cartea aceasta a ajuns la a cincea ediție: ediţia a II-a din anul 2000, la Editura „Timpul” din Iaşi, ,,Eminescu- pelerin prin vămile timpului”, Princeps Edit, 2009, ,,Eminescu- după 125 de ani”, Editura Tipo Moldova, 2014 și din nou ,,Pașii poetului”, Editura Junimea, Iași, 2014, în cadrul colecției Eminesciana. Acest volum este realizat în condiții grafice deosebite, cuprinde numeroase imagini din locurile pe unde a călătorit Mihai Eminescu, are o consistentă prefață realizată de Valentin Coșereanu, în care se spune:,, cartea aceasta nu este altceva decât materializarea unui timp al peregrinărilor, într-un parcurs ce concentrează viața unui om în doar treizeci și nouă de ani”. Ar fi fost bine, ca măcar un număr de exemplare să fi avut imaginile color. Cartea merita acest efort material.

Expediția întreprinsă de Gellu Dorian și Emil Iordache a cuprins trei etape: prima în mai- iunie 1988, prin localitățile din România, prin care a trecut Eminescu; a doua în octombrie- noiembrie 1988, pe ruta Cernăuți, Chișinău, Odesa și băile Kuialnic și a treia în august-septembrie 1999, pe traseul Praga, Berlin, Veneția, Florența, Roma, Viena și Budapesta.

Prima ediție, cu o prefață de Constantin Ciopraga, a apărut la Editura ,,Sport- Turism”, are numeroase ilustrații grafice realizate de pictorul Spiru Vergulescu, volumul având aspectul unui album, tipărit în 35 mii exemplare.

În această carte, cei doi autori urmăresc drumurile lui Mihai Eminescu prin ţară şi în lume, locuri văzute şi călcate de poet, locuri care amintesc astăzi de Mihai Eminescu. Constantin Ciopraga în postfaţa, la ediţia din 1989, spunea: „Ei au pus în cuvinte iubire şi lumină; au evocat cu sobrietate şi echilibru, cu discrete note polemice – când era cazul – imaginea în mişcare a unui Eminescu biografic, îndărătul căruia se profilează unul din cei mai mari poeţi ai lumii”.

În 2010, la douăzeci de ani de la publicarea volumului ,,Pașii poetului”, poetul Gellu Dorian a publicat la Editura Princeps Edit ,Iași, 2010 (redactor Daniel Corbu) volumul intitulat ,,Poetul- poem jurnal”, care cuprinde 40 de poeme în proză și două în versuri, scrise în timpul călătoriei, împreună cu Emil Iordache, pe urmele lui Mihai Eminescu prin țară și peste hotare. Autorul ne spune cum a realizat aceste poeme:,,Am scris și acest poem-jurnal în care am notat stările și viziunile mele asupra locurilor prin care Eminescu a trecut, încercând, pe cât posibil, să dau culoare notațiilor mele cu aluzii biobibliografice eminesciene, la care, evident, s-au adăugat impresiile avute la fața locului. Am dorit astfel, ca pe lângă documentele adunate în cartea ,,Pașii Poetului”, scrisă împreună cu Emil Iordache, să scriu și un astfel de text poematic, ținând firul biografic eminescian, dar și a creiona profilul Poetului, în general. Astfel, poemul –jurnal poate fi citit împreună cu reportajele dar și separat, ca poem de sine stătător” (Luceafărul.net, nr.7, iulie 2010- Al. D. Funduianu).

Tot Gellu Dorian a îngrijit ediţia „Mihai Eminescu – Poezia folclorică” volum apărut la Editura „Axa” Botoşani, în anul 2000, o frumoasă culegere folclorică, rodul unei activități permanente de-o viață din partea poetului.

 ♦ ♦ ♦

     Elena Condrei, s-a născut în Pogoanele, jud. Buzău, a urmat Liceul Teoretic din Dorohoi, Institutul Pedagogic Botoșani, Școala Populară de Artă și Facultatea de Ziaristică la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” din București, în perioada 1974-79.
     Doamna Condrei este președintă și director general al Asociației Culturale ,,Geea.ro”, membru fondator al Fundației Naționale pentru Cultură, Artă și Literatură ,,Mihai Eminescu” Botoșani, membru fondator al Societății Culturale Expo- Art Botoșani.
      A editat revista ,,Junimea Moldovei de Nord”, a îngrijit ediții de albume de artă: Marcel Olinescu- Meșterul Manole:linogravură, în 1977; Ipotești- topos eminescian, în 2000; Mihai Eminescu- Luceafărul, în 2003.
Este membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (Carte Internaţională de Ziarist Profesionist, 1990), membră a Asociaţiei Editorilor din România, 1997.
A colaborat la revistele de cultură: Absolut Cultural, Colloquium, Intertext.
D-na Condrei este fondatoarea și organizatoarea, timp de 20 de ani, a Instituției Premiilor Eminescu pentru Literatură, Arte Vizuale, Colecții și Colecționari și al medaliilor ,,Teiul de aur” și ,,Teiul de argint”, acordat mai multor personalități de cultură și artă din România și din lume, pentru meritele lor deosebite, în domeniile lor de activitate. Aceste premii au stimulat pe cei ce le-au primit, prin realizarea unor lucrări de interes național, din care Mihai Eminescu n-a lipsit. În felul acesta doamna Condrei a contribuit la promovarea și omagierea poetului nostru de geniu- Mihai Eminescu. 

     Tot legat de acest premiu, doamna Condrei Elena a inițiat și editat o serie de interviuri, cu premiații, volume ce au cuprins multe informații din viața, activitatea și opera lui Mihai Eminescu, cuprinse în ciclul Eminescu nestins. Dintre aceste interviuri și volume putem enumera pe: Constantin Mălinaș, Augustin Eden, Vasilian Doboș, Victor Foca, Ioan Filipciuc, acad. Vasile Tărâțeanu, Ilie Șandru, Traian Apetrei, colecționarul Mihai Cornaci și alții.
    Interviurile luate de Elena Condrei personalităților de cultură și artă, aduc în fața cititorilor aspecte noi despre viața, activitatea și opera lui Mihai Eminescu, legăturile poetului cu locurile de unde provin cei intervievați, acțiunile și manifestările desfășurate pentru omagierea poetului, multitudinea de obiecte de colecție ce s-au realizat, de-a lungul timpului, pentru cinstirea poetului. 

     OPERA: Pelerin în ţara lui Iisus (Bucureşti: Editura Vinea, 2004), Eminescu nestins: interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaş (Botoşani: Geea, 2009), Ardenţa geniului: interviuri cu Augustin Eden (Botoşani: Geea, 2011; ed. a 2-a, 2012), Comoara din cenuşă (Iaşi: Opera Magna, 2011; ed. a 2-a, Suceava: Editura Lidana, 2013), Pasiunea, plângerea şi tornada valorilor (Botoşani: Geea, 2011), Ursei şi piatra fermecată (Iaşi: Opera Magna, 2011; ed. a 2-a, Suceava: Editura Lidana, 2013), Aura lui Eminescu în medalii şi unicate: interviu cu Mihai Costin (Botoşani: Geea, 2012), Cerul lui Eminescu la Iaşi: interviu cu Vasilian Doboş (Botoşani: Geea, 2012), Efigia lui Eminescu şi sensul creaţiei: interviuri cu Victor Foca (Botoşani: Geea, 2012), Eminescu – trăitor dincolo de nefiinţă: interviuri cu Gheorghe Vasiliu (Botoşani: Geea, 2013), Veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică: interviuri cu Mihai C.V. Cornaci (Botoşani: Geea, 2013), Românismul- destin și moștenire la Eminescu: interviuri cu Ilie Șandru (Botoșani, Geea, 2015), Un gazetar prin locuri eminesciene: interviuri cu Traian Apetrei (Botoșani, Geea, 2015), Convorbire în strălucirea Luceafărului cu maestrul Constantin Tofan (Botoșani, geea, 2016), Arheul eminescian la Cernăuți. interviuri cu acead. Vasile Tărâțeanu (Botoșani, Geea, 2017), Cu fața spre universalitate: Eminescu și eminescologia azi. Interviuri cu academician Mihai Cimpoi (Botoșani, Geea, 2018), Cristelnița de la Uspenia: taifas din petice cu Ion Filipciuc (Botoșani, Geea, 2018), Trei destine astral: Eminescu, Creangă, Veronica: interviuri cu Ioan Țicalo (Botoșani, Geea, 2018).

      Este antologatoare a următoarelor volume: Antologia Laureaţilor Premiilor EMINESCU pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint” ale Editurii Geea, Botoşani (2002-2011) (Botoşani: Geea, 2011), Colecţii şi colecţionari întru Eminescu (Botoşani: Geea, 2012), Scriitori laureaţi ai Premiului Eminescu al Editurii Geea Botoşani (Botoşani: Geea, 2012).

      Pentru activitatea ei eminescologică deosebită, d-na Elena Condrei a fost distinsă cu numeroase premii:Medalia de argint ,,Steaua Nordului”, în 2016, acordată de societatea Culturală ,,Steaua Nordului” Botoșani, premiul ,,Eminescu ziaristul” acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2017, Diploma de onoare acordată de Societatea pentru Cultura Românească ,,Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Medalia ,,Congresul Mondial al Eminescologilor”, Chișinău- Dumbrăveni, 2018, Medalia ,,Centenarul Marii Uniri- România 1918-2018” și Diplomă de excelență acordat de Romaniam Christian Society ,,Dorul„ din New York, 2018 și multe altele.

♦ ♦ ♦

      Dorel Mihai Gaftoneanu, s-a născut la 13 august 1960, în Verești- Suceava și a urmat cursurile Facultății de Mecanică de la Institutul Politehic din Iași.
      Deși inginer de meserie, Dorel Mihai Gaftoneanu a fost atras de literatură și mai ales de poezie. Poezia lui Gaftoneanu este o poezie elaborată, inteligentă, inginerească am putea spune, și care place cititorului.
     Domnul Gaftoneanu este președintele Societății culturale ,,Steaua Nordului” Botoșani, din martie 2014, membru fondator al Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu” , din 1918. Este cetățean de onoare al localității Verești- Suceava din mai 2012.
       Ca președinte al societății ,,Steaua Nordului”, d-l Gaftoneanu a premiat în fiecare an (timp de 4 ani) o serie de intelectuali botoșăneni, pentru activitatea lor civică și culturală desfășurată în folosul botoșănenilor. O inițiativă lăudabilă alături de cea a Editurii GEEA, care timp de 20 de ani a oferit premiile ,,Teiul de aur și Teiul de argint”, mai multor personalități din țară și de peste hotare.
     Sintetizând prezentarea într-un limbaj colocvial a preşedintelui societăţii D.M. Gaftoneanu, la aprecierea contribuţiei individuale la fenomenul cultural şi implicit, la selecţia celor premiați au primat:

,,…Conduita exemplară,
Truda- punem clar accentul,
Dărnicia legendară-
Peste astea trei, talentul!

Nu au fost (prea) bine primite (cu tendinţă spre deloc!):

…Conduita- de grămadă,
Truda dusă-n derizoriu,
Dărnicia de paradă
Şi talentul iluzoriu!”

      Ca poet, d-ul Gaftoneanu a fost recompensat cu numeroase premii pentru creația lui poetică:Concursul Național de Poezie ,,Dor de Eminescu”, Ipotești, în 2011, Concursul Național ,,Pe aripi de dor domnesc”, Domnești, Argeș, 2011, Festivalul Internațional de Poezie de la Drobeta Turnu Severin, 2012, Premiul II pentru volumul ,,Steaua Nordului Polaris”, la Festivalul de Satiră și Unor Bistrița, 2011, Premiul I pentru poezie la Concursul de Creație Artistică UNIVERS XXL, Pitești, 2012, Premiul Filialei Alba a Ligii Scriitorilor Români la Concursul Internațional de Poezie ,,Dor de Eminescu”, Alba- Iulia 2013 și multe, multe altele.

      Deși s-a apucat destul de târziu de scris, Dorel Mihai Gaftoneanu a scos până în prezent șapte volume: Steaua Nordului, Polaris (poezie, proză), în 2011, Psalmii biblici în versuri, în 2011, Odiseea omenirii (prozopoeme satirice), în 2012, Trilogia siderală ,versuri, în 2017,  Retrospectivă. Botoșaniul literar. Lumini și umbre, în 2017, Vulcanul din vis de poet, versuri, în 2017 și cartea în care autorul a depus multă muncă și mult suflet, intitulată ,,Nașterea, Renașterea și Stingerea Unei Legende”, volum editat cu prilejul aniversării a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

     Referindu-se la poezia sa DMG spune:,,Personal, apreciez în mod egal poezia cu rimă, cu vers liber sau alb, dacă îmi spune ceva, iar dacă totuși mă întrebați despre gusturi, atunci pus în față cu niște copii mai mult sau mai puțin reușite…O poezie care nu spune nimic este orice altceva, numai poezie nu”.
     O frumoasă apreciere asupra poetului MDG și a poeziei sale, o face profesoara univ. dr. Mihaela Secrieru de la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Iași:,,Stilul e inconfundabil eminescian, cu înclinația certă spre epic și cosmogonic, chiar filozofic, virtuozitatea e la ea acasă, vă mișcați cu ușurință în versificație, teme sunt actuale, impresia finală e interesantă”.

              ,,Pentru neo-scribi?Vetuste. Antice deșertăciuni,
Pentru mine? Actuale. Capodopere. Minuni.
Tot la fel. Mereu același. Chiar și peste un mileniu,
Eminescu? Da, trăiește. Prin talentul său de geniu!”

      În ultimii ani, poetul Dorel Mihai Gaftoneanu a avut o activitate intensă pentru descoperirea și clarificarea unor momente din viața poetului botoșănean și național, Mihai Eminescu, căutând să afle cât mai multe informații despre străbunicii materni ai poetului. În acest scop, d-ul Gaftoneanu a consultat zeci de arhive, locurile unde au trăit aceștia, a cercetat cimitirele din Botoșani și alte localități pentru a descoperi mormintele celor decedați. În urma eforturilor sale, a descoperit locul înmormântării Harietei Eminovici, sora poetului, reușind, împreună cu alți intelectuali din Botoșani să realizeze un frumos monument funerar, la Cimitirul Eternitatea din Botoșani, dezvelit și sfințit pe 8 iunie 2022. În ultimul timp a descoperit piatra de mormânt al Paraschivei Iurașcu, bunica lui Mihai Eminescu, aducând informații noi despre surorile Iurașcu.
    D-ul Gaftoneanu a reușit să descopere și să realizeze monumente funerare și în alte localități (Bursuceni, Salcea), pentru personalități uitate de vreme. 

       Încheiem această succintă prezentare a poetului Dorel Mihai Gaftoneanu, cu versurile din poezia sa ,,Caragiale, la un secol de tăcere”, în care autorul precizează atitudinea sa față de modul de omagiere a personalităților românești, ce au adus glorie poporului român.

,,…Explorând cărări virgine, ne-am uitat înaintașii,
Depășiți. (Vetuști. Arhaici.)…Praful le scunde pașii…
Rar de tot…O zi festivă, două rânduri, o coroană.
Invitați…din lumea bună! Premii date…pe sprânceană!
Ne tot învârtim…,,în cercuri„ și mimăm literatura,
Vorbe mari, la cât încape! Că doar…nu ne doare gura!
După obiceiul nostru. De când…Decebal și dacii,
Nu putem vedea pădurea. Când în față stau copacii!”
                     (Caragiale, la un secol de tăcere)

             (Va continua)                                                                      Nicolae Iosub