Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Eveniment editorial la Centrul  Cultural  Mihai Eminescu          

În după-amiaza zilei de 20 ianuarie a.c.am participat la un eveniment literar de excepție la Centrul Cultural Mihai Eminescu: lansarea volumelor « CUM DE VINE DE SE LEAGĂ » de Prof.univ.dr. Nicolae Georgescu și « LA PORȚILR NEUITĂRII » de Prof.dr. Mihai Maxim, ambele apărute la Casa Editorială Floare Albastră.


O sală arhiplină, personalități venite de departe să-și exprime părerea despre lucrările celor doi autori, o atmosferă plăcută, discuții relevante nu doar pentru autorii și cărțile în discuție, dar și extrem de interesante pentru fenomene culturale mai ample. Conform protocolului, în numele conducerii Centrului Cultural, doamna Elena Scurtu i-a salutat pe invitați, subliniind că evenimentul la care participă se desfășoară în Anul Eminescu, în edificiul ce poartă numele Poetului Național, iar unul dintre protagoniști este cel mai mare eminescolog contemporan. Moderatoarea lansărilor, Doamna Doina Rizea-Georgescu directoarea Casei Editoriale Floare Albastră, i-a prezentat în câteva cuvinte pe autori și cărțile lor. Aflăm astfel că o parte din Povestirile filologice (subtitlul volumului CUM DE VINE DE SE LEAGĂ) au fost publicate în Revista Flacăra lui Adrian Păunescu.  Scriitorul Mihai Maxim ne spune că volumul LA PORȚILE NEUITĂRII este  al treilea din seria de Regăsiri publicistice și este structurat pe patru părți – De la sorginte, Din lumea artelor, Din lumea literelor, Întoarcerea la matcă. Primul volum din serie, SATUL DE SUB APE (Paideia, 2006) cuprinde articole dintre anii 2004-2006 apărute în revistele HISTORIA și HYPERION. Volumul II (SEMNE, 2020), mai cuprinzător, are 64 de articole, selectate din cele peste 200, publicate între 2006-2020, în optsprezece reviste de cultură, ce apar sub egida USR și UZPR. Titlurile capitolelor sunt edificatoare pentru tema articolelor: Chemarea pământului; Bucurii ale sufletului; Eminescu; Iași, capitala sufletului meu; Din arhive; Prietenii dintre aștri; Prietenii de lângă tine; Despre cărțile prietenilor; Evenimente literare; Românii în Rusia; Conștiința națională. În alocuțiunile lor vorbitorii s-au referit la personalitatea și operele autorilor. Astfel, Prof.univ.dr.Vasile Macoviciuc subliniază imposibilitatea sintetizării cărții lui N. Georgescu, dar accentuează calitatea ei de a fi răvășitoare prin multitudinea de informații și conexiuni pe care le propune autorul și captivantă prin nevoia cititorului avizat de a se întoarce la text. Consideră că N. Georgescu este un intelectual de tip clasic descinzând din secolul al XIX-lea. E.S. domnul Ambasador Dumitru Preda a subliniat, printre altele, importanța acordată de N. Georgescu construcției cuvântului, dar și a rostirii sale, a modului cum accentuăm sau nu cuvinte, sentimente. Naturalețea prin care autorul ne trece prin mit, mitologie și magie este o calitate apreciată în mod deosebit de vorbitor. Caligrafia, o pasiune a vorbitorului, este o artă din păcate demult uitată în România. Subliniind importanța culturală a diplomației, ambasadorul D. Preda apreciază valențele limbii materne și capacitatea ei de a transmite informații celor care nu sunt familiarizați cu istoria României. Despre Mihai Maxim, Dumitru Preda vorbește cu afecțiune, menționând că se cunosc de multă vreme. A fost extrem de impresionat de omagiul adus de fiu părinților săi în eseurile autobiografice, dar și de modul în care autorul se raportează la trecerea sa printr-o istorie zbuciumată și neiertătoare. Îi evocă pe Ileana și Romulus Vulpescu, cărora în volum li se consacră pagini elogioase. Apreciază nevoia de a cunoaște cultura rusă dincolo de ideologii și politici și contribuția lui Mihai Maxim la această cunoaștere prin numeroasele traduceri făcute din literatura rusă. Criticul literar Ana Dobre, citându-l pe N. Georgescu, subliniază importanța scrisului corect și a unui adevăr din păcate tot mai puțin prezent azi în texte și anume că “punctuația este gesticulația minții”. Peter Sragher, Președintele Filialei USR Traduceri literare s-a referit la activitatea de traducător a lui Mihai Maxim și apoi a citit un fragment din volumul lansat la eveniment pentru a ilustra calitățile remarcabile de prozator ale autorului. Cu romanul SCUTUL DE SPERANȚĂ  al lui Mihai Maxim Filiala Traduceri literare a inaugurat ciclul « Traducători literari-prozatori » .De altfel, tot D-sa a  evocat influența pe care Ileana Vulpescu a avut-o asupra devenirii literare a lui Maxim. Am spus și eu câteva cuvinte prin care mi-am dorit să atrag atenția asupra disciplinei și rigurozității documentării de arhivă, asupra recursului la textul original ori de câte ori este posibil și asupra respectului celor doi față de textul scris.  Marian Nencescu, Președintele Filialei Presa culturală a UZPR s-a referit la jurnalismul cultural în care ambii autori excelează și la importanța lui pentru o cultură matură. Și a creionat un profil generațional larg din care fac parte cei doi autori și o mare parte a publicului prezent, profil caracterizat de dificultățile istoriei sociale, politice și economice prin care au trecut. Paula Romanescu a brodat sclipitor în jurul titlului CUM DE VINE DE SE LEAGĂ a lui N. Georgescu și a descris elegant cum memorialistica lui Mihai Maxim i-a prilejuit întâlniri culturale remarcabile.  Matematiciana poetă Vilia Banța a vorbit emoționant despre cartea lui N. Georgescu întrebându-se de ce autorul nu este în Academia Română. Răspunsul a fost spontan și, ca atare, probabil sincer: “pentru că nu mă interesează!”. Vilia Banța face un frumos compliment cărții lui N. Georgescu spunând că este o carte fermecătoare pe care se întrec să o citească toți membrii familiei sale de matematicieni.  Actrița Doina Ghițescu a citit cu o voce amplă, bogată fragmentul emoționant “Întoarcerea tatei din prizonierat” din volumul LA PORȚILE NEUITĂRII.  Alocuțiunile s-au încheiat cu observațiile scriitorului  George Corbu, Președintele Uniunii Epigramiștilor din România, care a evitat elegant să le ofere celor doi o epigramă, subliniind că este prezent la eveniment ca cercetător literar, scriitor și bibliofil. Ca bibliofil are aproape toate cărțile traduse și romanele d-lui Mihai Maxim. L-a întrebat pe Nicolae Georgescu ce crede despre necesitatea reintroducerii apostrofului în gramatica limbii române și a accentului în scris, mai ales, în cazul omonimelor, i-a sugerat Paulei Romanescu să încerce să traducă în franceză titlul CUM DE VINE DE SE LEAGĂ, iar lui Mihai Maxim să-și publice teza de doctorat așa cum a fost ea susținută în 1986.  Într-un gest elegant și necesar ambasadorul și prof. univ. Dumitru Preda a marcat rolul editorului profesionist în apariția cărților, mulțumind astfel Doinei Rizea, directoarea Casei Editoriale Floare Albastră pentru rolul ei important în apariția acestor lucrări. Seara s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, plină de voie bună. S-a cântat “Mulți ani trăiască!”, s-au ciocnit pahare de șampanie de către cei care nu erau cu mașina și s-au făcut urări minunate lui Mihai Maxim care a împlinit chiar pe 20 ianuarie 85 de ani și în avans și lui Nicolae Georgescu pentru o vârstă rotundă, undeva mai spre toamnă.

O seară minunată pentru care mulțumim autorilor șit tuturor celor care au făcut-o posibilă! 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania