Auzi iubito, unde zboară… ecoul surd
vioara chioară
dragostea noastră ce-o să piară, târâtă
de-o gingașă cioară
…
Din luna plină ce nu înfioară, toți îngerii
părtași să piară
cuburi de gheață prefăcute-n ceară, doar trei ocnași
să stea afară
Viața-i roz și scursă-n seară, mai vrei ceva…
să stăm acum în gară
Cu trenul vieții doar gunoi se cară, ne duelăm acum
sau mai spre vară
Lăsăm săgeata-n inimă să moară, doar gura lumii
crăcănată ară…
Dintr-o desișul cu păreri s-a rupt o scară, să ne urcăm iubito
pe gânduri ce coboară.
Sărutul tău, sărutul meu o amintire scoală, iubirea
singură se-nșeală
…
Auzi iubito, unde zboară… ecoul surd
vioara chioară
Dragostea noastră ce-o să piară târâtă
de-o gingașă cioară.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania