Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

FELICIA STOIAN: – ”Folclorul, cu toate ramurile lui, defineşte un popor” 

FELICIA STOIAN: – ”Folclorul, cu toate ramurile lui, defineşte un popor”
      Interviu consemnat de Ioan Vasiu /UZPR

REPORTER: – Sunteți o apreciată interpretă de muzică populară și o cunoscută realizatoare de emisiuni folclorice televizate. Cum reușiți să ”împletiți” atât de bine cele două pasiuni ?

FELICIA STOIAN: – Ştiu că sună a şablon însă aşa stau lucrurile: Îmi iubesc meseria şi iubesc să cant! Cântecul însăşi este iubire şi îi mulţumesc Creatorului că mi-a arătat drumul spre a-mi găsi menirea. 

REPORTER: – Când și unde ați debutat ca interpret de muzică populară ?

FELICIA STOIAN:- Ca să răspund corect la această întrebare, aş începe cu următoarea, căci la mine prima dată a fost televiziunea şi apoi cântecul. Se întâmpla în 1995, în primul an de facultate. O perioadă scurtă de timp am fost crainică ştiri la o televiziune locală, apoi la una din şedinţele de redacţie mi s-a propus să realizez o emisiune de folclor. A fost o adevărată provocare, căci a trebuit să iau de la zero acest domeniu, să studiez şi să cercetez tot ceea ce ţinea de muzica populară, obiceiuri şi tradiţii. 

REPORTER: – Când ați început activitatea la TVR Timișoara ?

FELICIA STOIAN: – Debutul ca şi interpret de muzică populară este strâns legat de munca în televiziune. Printre primii specialişti la care am apelat pentru realizarea emisiunii de folclor, se numara şi Gheorghe Galetin. Acestuia îi datorez nu numai ucenicia în cunoaşterea muzicii populare din Banat ci şi formarea mea ca şi solist vocal. Tot el a fost cel care m-a îndemnat să urmez şi cursurile Şcolii Populare de Artă din Timişoara, la clasa doamnei Delia Musunea. 

 REPORTER: – Care sunt interpreții de muzică populară și oamenii de televiziune care v-au marcat, într-un fel sau altul, cariera ?

  FELICIA STOIAN: -Fără nicio ezitare, primul nume înscris în inima mea este al  Marianei Drăghicescu, căci întreaga copilărie mi-a fost marcată de prezenţa ei. Am fost colegă, încă de la grădiniţă şi până la terminarea liceului cu feciorul ei, Pelici Alexandru Drăghicescu. De altminteri şi acum ne considerăm fraţi buni. După ce am intrat pe tărâmul fermecat al televiziunii m-am îndrăgostit de repertoriul câtorva înterpreţi, pe care îi mai ascultasem şi înainte: Achim Nica, Ana Pacatiuş, Tiberiu Ceia, Florentin Iosif, Elena Jurjescu, Iosif Ciocloda, Aurelia Ardeleanu. În privinţa oamenilor de televiziune vă marturisesc că mi-am dorit să fiu crainică datorită doamnei Sanda Ţăranu. Când apărea domnia sa la televizor, eram lipită de ecran şi fascinată de ţinuta ei, de modul în care vorbea şi fraza, de gestică … de tot. Un alt om de televiziune care mi-a marcat destinul, atât în profesia de redactor cât si în cariera solistică, rămâne doamna Marioara Murărescu. 

REPORTER: – Cum și când ați început colaborarea cu Tiberiu Ceia ?

FELICIA STOIAN: – În anul 1996 la televiziunea locală Europa Nova i-am realizat un portret în cadrul emisiunii mele de atunci “Plaiuri Bănăţene”. Ţin minte că l-am aşteptat cu mari emoţii la studio iar întâlnirea a fost una specială …peste ani, mi-a spus că mă urmărea încă de la început şi când a considerat că sunt pregătită, m-a adus alături de domnia sa la TVR Timişoara, unde mi-am lărgit orizontul în ceea ce priveşte muzica populară naţională. Emisiunile pe care le realizăm, “Cântecul de acasă” şi “Cantec şi Poveste”, caută să aleagă “bobul de neghină” şi de ce nu, să facem şi educaţie prin folclor.

REPORTER: – Amintiți, vă rog, cele mai importante proiecte în care v-ați implicat în decursul anilor.

FELICIA STOIAN: – Cel mai important proiect, la care sunt parte încă de la “plămădirea lui” rămâne Festivalul Naţional Concurs “Mariana Drăghicescu”, care se desfăşoară atât în Timiş cât şi în Caraş Severin. De asemenea Festivalul Naţional Concurs “Din Comoara Satului”, “Topul Mărţişorului” care acum poartă numele maestrului Gelu Stan, Festivalul de Datini, Colinde şi Obiceiuri de Iarnă din Timiş iar mai nou, renumitul festival mondial de folclor, Festivalul Inimilor de la Timişoara, sunt proiecte culturale în care sunt implicată profesional şi sufleteşte. Un alt proiect care mi-a rămas întipărit în inimă şi pentru faptul că l-am realizat fără nicio finanţare este spectacolul de lansare al lui Remus Novac – Din Banatul meu cu dor! Sigur că Remus a fost cârma acestul eveniment care a umplut pănă la refuz sala Capitol a Filarmonicii Banatul. Eu şi Deian Galetin ne-am alăturat imediat ideii lui pentru reuşita acestuia.

REPORTER: – Aveți convingerea că tinerii interpreți de astăzi reușesc să ducă mai departe autenticitatea și frumusețea folclorului românesc ?

FELICIA STOIAN: -Am mare încredere în tânăra generaţie, în pofida vremurilor tulburi pe care le parcurgem de ani buni de zile şi a faptului că tinerii nu prea au repere după care să se ghideze. Dar şi aşa, avem interpreţi tineri care dau valoare cantecului popular iar marea lor majoritate s-au format participând şi la festivalurile concurs. Pericolul de a-i pierde pe drum, vine în primul rând de la mass media, mai precis de la televiziuni si radiouri, care în mare parte propagă o … muzică nonvaloare. Mediul online, unde fiecare postează ce şi cum doreşte, fără niciun gram de responsabilitate, nu mai vorbesc despre cunoaştere, poate fi şi el nociv. 

REPORTER: – După părerea dumneavoastră manelele pot influența negativ folclorul nostru ?

FELICIA STOIAN: – Nu suntem singura ţară în care acest nou gen muzical şi-a făcut simţită prezenţa. Rădăcina lui pleacă de la popoarele orientale, în special din muzica turcească. Este ştiut faptul că mulţi ţigani sunt înzestraţi cu calităţi vocale deosebite şi voci melodioase. La noi, ei au fost primii după 1989 care au interpretat cu succes la publicul larg aceste cântece. Nu genul muzical în sine este o problemă, ci modul în care l-au adaptat şi faptul că multe din textele acestor cântece sunt puerile, fără substanţă, fie epic, trunchiază limba română … problema este că şi în muzica populară ne confruntăm cu lipsa de poezie şi poveste în text, cu versuri deşănţate … când aici ar trebui să troneze înţelepciunea, armonia, simţul artistic, etc. Din punctul meu de vedere, grav este atunci când această muzică împrumutată este amestecată cu cea românească, creând în primul rând confuzie. 

REPORTER: – Ce mesaj doriți să transmiteți, în finalul acestui interviu, fanilor dumneavoastră ?

  FELICIA STOIAN: – Folclorul, cu toate ramurile lui, defineşte un popor … nu lăsaţi să ni se usuce rădăcina neamului romanesc! 

iulie 2020            



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania