Fluturi

Din untdelemnul lumii
O candelă mi-aprind
Și prin fereastra lunii
Iubirea să-mi întind

S-aprinde o vâlvătaie
În sufletul-mi timid
Și-mi fuge prin odaie
Cu foșnet de molid

Privirea-mi rătăcită
Să urce în văzduh
Cuprinsă de ispită
Să-și caute un duh

Dorința mi-i cărare
Iar pași-s rătăciți
Răbdarea ca o floare
Mirosul de-l simți

A visului mustrare
M-aruncă în neant
Un sentiment apare
Pe culmi, e radiant

A dragostei prinsoare
Din carcera cerșită
Se pierde în valoare
Se naște din ursită

La început privirea
Și vorba de-o aud
Prin clipă e neștirea
În care mă afund

Fiori ai libertății
Și starea din cuvânt
Sunt zorii realității
E drumul spre mormânt.

02 12 2021