Marii creatori de opere au găsit întotdeauna în folclor un izvor nesecat de inspiraţie. Constantin Brâncuşi este, în acest sens, un model pentru arta pe care o reprezintă, creând opere de valoare universală. El a militat pentru simplitate şi prin stilizarea folclorică a ajuns la esenţă.

• Preluând câteva motive din Gorjul copilăriei sale, el mărturiseşte că arta lui ,,nu e abstractă’’, ci ,,e bucuria pură’’ pe care o dăruieşte celor ce o iubesc. Este sinteza originală a legăturii cu solul folcloric din care artistul îşi trage întreaga fiinţă. Această zestre a luat-o în traistă, în loc de merinde şi a purtat-o prin tot continentul, pe jos, până la Paris, pentru a o consuma mai târziu în propria sa operă. Cu imaginea stâlpilor de la pridvor, a furcilor de tors şi a cumpenelor de la fântână a ajuns la marginea Europei pentru a le da sensuri şi forme unice.
•                Luată în parte, fiecare sculptură de-a lui Brâncuşi are elemente de artă populară.  La ,,Coloana Infinită”, acele romboide, au asemănare cu stâlpii de prispă de la casele din Oltenia, numai că diferenţa dintre un stâlp de prispă şi Coloană este vizibilă; un stâlp susţine o grindă obişnuită de casă şi apoi se sprijină tot pe o grindă, dar niciodată direct pe pământ, pe când Coloana Infinită susţine măreţia Cerului, făcând legătura între Dumnezeu şi om şi are în elementele ei încorporat eroismul şi dârzenia vieţii acestui popor.
•               Referindu-se la geniala sa operă, Brâncuşi a spus: “ Coloana mea fără sfârşit trăieşte într-o grădină frumoasă din România. De jos şi până sus are aceeaşi formă şi nu îi trebuie nici un piedestal şi nici soclu ca să se sprijine, iar vântul nu o va dezrădăcina nicioadă, căci ea va rezista prin propiile ei puteri”.
•            ,,Poarta Sărutului” are deasupra un brâu cu elemente folclorice ce se găsesc pe ii şi pe ţesături populare, iar unii critici au asemănat partea de sus a Porţii Sărutului cu o ladă de zestre şi eu consider că nu sunt departe de adevăr. Chiar în denumirea sa de Poartă a Sărutului găsim o mulţime de elemente de artă populară. ,,Scaunele de la Masa Tăcerii”, precum şi “Scaunele de pe Aleea Scaunelor” seamănă perfect cu scaunele dacice din jurul mesei obişnuite și au forma unei clepsidre.
• Brâncuși a vrut să realizeze o artă nouă şi de aceea a ieşit de sub influenţa şcolii franceze, refuzând să-şi planteze stâlpii casei părinteşti la umbra unor maeştri ca Rodin. Obiectele lui de-a acasă au început să primească sensuri adânci care vor revoluţiona sculptura contemporană. Copilul care încresta lemnul cu briceagul lui de cioban, ori şlefuia pietrele din albia râului, îşi aminteşte de obiceiurile şi datinile strămoşilor săi.
• Crăciunul este reliefat într-o lucrare intitulată ,,Regele regilor’’ prin care glorifică pe eroul colindelor. Pe ,,uncheşii’’ auziţi în anii copilăriei, acei păstrători ai tradiţiilor şi ai înţelepciunii ancestrale, îi întruchipează în statueta de piatră numită ,,Cuminţenia pământului’’. Parcă vrând să înfrângă moartea, dă sens ,,Rugăciunii’’ şi dăinuire ,,Sărutului’’, strânge toată filozofia în ,,Facerea lumii’’, simplifică şi pune pecetea eternităţii peste amintirile copilăriei din care se nasc şi alte lucrări de origine folclorică: Himera, Muza adormită, Leda şi altele.
• ,,Măiastra’’ rămâne însă o capodoperă de inspiraţie folclorică. Însăşi denumirea ei o sitează în spaţiul geografic şi etnic din care provine. Este basmul care ne poartă pe aripile sale în căutarea binelui şi al frumosului, este ideea de zbor care l-a urmărit pe el însuşi toată viaţa. Constantin Brâncuşi a creat o operă care s-a bazat pe tradiţia folclorică, aşa cum şi modul lui de viaţă a avut acelaşi temei.
• Pornind de la Hobiţa şi rătăcind cu arta sa pe continentele lumii, artistul din Ţara Gorjului’’ ne-a lăsat zestre o operă grandioasă, dar şi pilda unei munci stăruitoare şi plină de sacrificii. Întors acasă, prin moştenirea lui, trece pe sub arcul de triumf al propriei sale opere, făcându-şi parcă singur reproş: ,,Nu vom fi niciodată îndeajuns de recunoscători faţă de pământul care ne-a dat tot’’.

Mircea Daroși