Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Cezar Viorel Ventaniuc, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre fosta moșie Cantacuzino din comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, profesorul Cezar Viorel Ventaniuc mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în localitate.

– Domnule Cezar Ventaniuc, care este istoria acestei moșii?
– Localitatea Șerbești [astăzi, satul Ștefan cel Mare, comuna cu același nume, județul Neamț] este atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Din veacul al XVII-lea, numele moșiei a fost legat de cel al neamului Cantacuzinilor, pentru că, la începutul perioadei, marele logofăt Iordache Cantacuzino, primul membru al familiei stabilit în Moldova, în 1618, a devenit proprietarul acestui domeniu. El s-a căsătorit cu Ecaterina, una dintre cele două fiice ale marelui boier Costache Bucioc, intrând în posesia unei jumătăți din moșia Șerbești, mai exact a părții nordice a ei, dinspre satul Cârligi [comuna Ștefan cel Mare]. Cealaltă fiică, Teodosia, s-a măritat cu domnitorul Moldovei Vasile Lupu [1634-1653, 1653], prin acest mariaj partea de sud a moșiei intrând în stăpânirea acestuia, iar Șerbeștii căpătând o importanță mai mare decât satele din jur. Ca urmare, Iordache Cantacuzino a devenit mare vistiernic și și-a extins proprietatea cu moșiile Cârligi și Dușești [sat în aceeași comună]. Primul document care atestă o astfel de vânzare între un proprietar din Cârligi și boier datează din 2 septembrie 1632, actul consemnând că tranzacția a avut loc între Teodosia, văduva lui Ionașcu Beicu, și Iordache Cantacuzino. În continuare, achizițiile funciare ale acestuia s-au ținut lanț; astfel, Grăjdeanu, fiul lui Ionașcu Verdeș, i-a vândut, în 1635, 26 de pământuri din Cârligi, iar, în 1646, Iordache a cumpărat moșia lui Vasile Amaricăi din același sat. Proprietățile sale s-au mărit an de an, el achiziționând, mereu, pământuri în zonă. În 1728, un alt Iordache Cantacuzino s-a judecat cu 15 vecini din Mânjești [în prezent, satul Deleni din comuna amintită], câștigând procesul.

– Care a fost destinul ulterior al părții nordice a domeniului?
– După 1729, în documente nu mai figurează numele Cantacuzinilor în legătură cu moșiile Cârligi, Dușești și Mânjești, în schimb apare în acte o altă familie nobilă moldovenească, Rosetti. Ultimul posesor al domeniului Cârligi a fost principele Petre Rosetti-Bălănescu, după care moșia a fost expropriată, în 1921, în vederea împroprietăririi țăranilor.

– Dar partea de sud a moșiei, ce soartă a avut?
– Domeniul Șerbești a aparținut neamului Cantacuzino până în secolul al XIX-lea; după 1875, când s-a stins ultimul vlăstar al familiei, Elena, stăpânii moșiei nu mai sunt cunoscuți. La începutul veacului al XX-lea, proprietarul acesteia era profesorul universitar ieșean Emanoil Riegler, medic internist.

Florin Bălănescu