Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Genul şi geniul feminin sub pana prolifică a ziaristului Ion N. Oprea

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Genul şi geniul feminin sub pana prolifică a ziaristului Ion N. Oprea

Primit pentru publicare: 25 Sept. 2020
Autor: Martha EȘANU, Iași
Publicat: 25 Sept.  2020

© Martha Eșanu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Genul şi geniul feminin sub pana prolifică a ziaristului Ion N. Oprea

                                      Motto: <<Marea întrebare la care nu am fost capabil să răspund
                                                      este: „Ce vrea femeia?”>>
                                                             Freud

          Cartea „Fete, Fete…” apărută în anul 2020 la Editura „Armonii culturale” din Adjud, de pe meleaguri vrâncene, este încadrată de autorul ei, ziaristul Ion N. Oprea (INO, în apelarea prietenilor) în arealul cultura – editorial al Anului Cărţii 2019.

            Editorul Gheorghe A. Stroia notează pe coperta a doua a volumului: <<Indiferent care este tema pe care INO o supune atenţiei cititorilor săi, cu certitudine se vor regăsi, printre subiectele abordate, lucruri, fapte, scrieri, oameni, istorii, pur şi simplu inedite, care le vor face plăcere să le descopere. Atât chestiuni de larg interes, dar şi aspecte elitiste, documentate, ştiinţifice, toate intră în preocuparea constantă a neobositului mare publicist Ion N. Oprea, partriarhul literelor ieşene, aşa cum merită să-i spunem, enunţând un titlu binemeritat.

              Genul feminin, scrupulos vorbind, se află printre preocupările îndrăgite autorului, istorisirile sale parcurgând întreaga scară a ierarhiei sociale, ajungând până la capetele încoronate, fără a uita însă de eroinele tuturor vremurilor – “motoare” ale unor evenimente cu adevărat unice , surprinzătoare. Fie că sunt actriţe, curtezane, poete, coregrafe, nobile domniţe ori chiar inventatoare, Fete, fete…reprezintă o altă biografie a genului feminin, la nivel laudativ şi apreciativ, bineînţeles. Pe deplin ancorat în prezent, INO este un adevărat înţelept, dacă ar fi să ne gândim că pentru el doar prezentul este cel care are valoare, în deplin acord cu protaza care afirmă: „Un nebun trăieşte în trecut, un deştept trăieşte în viitor, în timp ce doar înţeleptul trăieşte în prezent”. AVE!>>

            După anul cărţii 2019 care prin multiplele lecturi oferite ne-a dat posibilitatea vindecării sufletului de stress, a venit 2020, anul pandemiei universale, care ne-a îmbolnăvit nu doar prin virusul propriu-zis ci şi prin teamă, alienare, însingurare şi depresie.

                 Şi de această dată, lectura, pentru care am avut şi avem mai mult timp la dispoziţie, a reuşit să înlocuiască întrucâtva relaţionarea socială şi să ne ofere noi prieteni din cărţi şi să ne amelioreze, oarecum, simptomele afecţiunilor psihice generate de COVID 19, de inamicul mic şi necunoscut dar atât de perfid şi nimicitor.

                  Volumul adus acum în faţa noastră de prolificul condeier Ion N. Oprea ne poartă printre „trecute vieţi de doamne şi domniţe” dar şi printre personaje feminine contemporane cunoscute şi îndrăgite de noi toţi.

                Primele capitole prezintă cartea „Vieţi scandaloase. Curtezane, concubine şi amante celebre” scrisă de autorul englez Ian James Atastair Graham (1923-2017) şi apărută în traducere la Editura Polirom.

                 Acest tom cuprinde, după cum relatează INO, “povestea celor mai faimoase femei rău famate din istoria lumii şi a căror pradă o constituiau cei mai bogaţi şi mai puternici bărbaţi ai timpului lor”. Între ele sunt menţionate ca “triumfătoare ale timpului” Thais, celebra curtezană din Grecia antică, responsabilă pentru incendierea Persepolisului; Marie Duplessis, cea care a inspirat personajele din „Dama cu camelii” de Al. Dumas şi „La Traviata” de G. Verdi”; Ninon de L`Enclos, căreia cardinalul Richelieu i-a oferit 50.000 de coroane ca să petreacă o noapte în compania ei; Lola Montez, o falsă dansatoare spaniolă care a provocat “o revoluţie…”; Aspazia din Millet, prietena şi sfătuitoarea lui Pericle; Mata Hari, Janne Digby şi multe, multe altele despre care aflăm citind cartea “Fete, Fete…”

              În capitolul VI sunt referiri ştiute sau mai puţin ştiute la familia regală română şi mai ales la regele Carol al II-lea, numit în istorie “regele playboy”, cel care a avut o scandaloasă viaţă amoroasă şi a renunţat de mai multe ori la tronul României pentru femeile pe care le-a iubit.

                INO vorbeşte în capitolul IX despre un alt îndrăgostit în mod perpetuu de fete, de poetul Vasile Alecsandri, “a cărui tinereţe spirituală parcă era contagioasă” şi despre câteva dintre femeile care i-au “înflăcărat” inima marelui poet.

             Prin pana sa măiastră şi neobosită, Ion N. Oprea prezintă nu doar genul ci şi geniul feminin. Astfel din capitolul XIV intitulat “Femei inventive” aflăm despre minunate doamne care s-au ocupat nu numai de treburile casnice din propria gospodărie ci au gândit pentru îmbunătăţirea şi modernizarea acestora în folosul întregii omeniri. Iată doar câteva exemple: în 1809 americana Mary Kles a inventat procedeul de ţesut pălării cu fire de mătase; la sfârşitul secolului XIX, Josephine Cochrane a inventat maşina de spălat vase; Tabitha Babith, ţesătoare din Mssachussets, a inventat ferăstrăul circular ce a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea; în 1958 Bette Nesmith Graham a primit brevetul pentru inventarea pastei corectoare a scrisului pe care a numit-o “Gata cu greşelile”; Mary Anderson este inventatoarea ştergătoarelor de parbriz, etc.

              Să sperăm că tot geniul feminin va contribui şi la descoperirea mult aşteptatului vaccin anti Covid 19…

                  „Puţină istorie biblică şi ceva pe alături” este titlul capitolului XVII în care autorul prezintă concepţia despre sexualitate şi viaţa de cuplu în antichitatea iudaică, concepţie total diferită faţă de cea din zilele noastre, subliniind că monogamia era un concept depăşit încă din vechi timpuri. Majoritatea personajelor biblice erau poligame, cu excepţia marelui Cohen care întotdeauna era monogam.

                  Iudaismul pune mare accent pe fidelitatea totală în relaţiile de cuplu promovând drepturile femeii în cuplu.

                  După părerea înţelepţilor biblici „nu există bărbat fără femeie, nici femeie fără bărbat, şi nici unul dintre ei fără Dumnezeu”.

                    În capitolul XVIII se vorbeşte despre doamnele închisorilor comuniste. O bună parte a frontului anticomunist a fost dus de femei. Este vorba de peste 4.000 după cum a precizat Radu Preda, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Cercetătorii acestui institut lucrează la un Dicţionar de nume ale femeilor din detenţia comunistă. Cele mai multe dintre ele sunt ţărănci care s-au opus colectivizării.

                   “Într-o lume în care toate toate feministele posibile sacrifică feminitatea însăşi iar corectitudinea politică împietează însăşi ideea de corectitudine, reîntoarcerea la valorile sacre ale umanităţii trebuie să fie un imperativ al educaţiei” sunt cuvintele, foarte convingătoare, ce încheie acest capitol, capitol a cărui lectură atentă contribuie semnificativ la educaţia noastră a tuturor, tineri şi mai puţin tineri deopotrivă.

            În prefaţa intitulată “Din păcate…”, la încheiere, INO ne mărturiseşte speranţa că această carte se va citi şi din plăcere…iar Constantin Huşanu, tehnoredactorul volumului, scrie în cuvintele grupate în “Duplex la patru mâini”: „…La încheierea travaliului pentru realizarea acestui volum pun condeiul jos şi închid uşa la idei. Nici să mai intre, nici să iasă!

                Iar ideea mea, după lectura volumului, este să vă sfătuiesc să-l citiţi, pentru că, plecând de la cugetarea „Sunt bolnav de necunoaştere” (Constantin Huşanu), vă veţi însănătoşi parţial de necunoaştere cu plăcere, cu plăcerea lecturii şi a instruirii…!

Martha Eşanu, colega de Cenaclu a lui Ion N. Oprea, care a anticipat de ce să stăm la distanță, indiferent de vârstă, citind în liniște spornică, să avem succes, 23 septembrie 2020.

Text dintr-o viitoare antolgie – Istorii, comentarii, miscelaneea –coordonator Ion N. Oprea,  Iași.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.615 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5