Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Glasul din adânc.  Năluca (26)

    Vasile LEFTER

     

     

     

     

     


                                   Glasul din adânc.  Năluca (26)

           Pregătiți pentru o nouă zi de lucru în captivitate, soții Nebuneli aveau fețele îngrijorate. Nu știau încotro a pornit Octavian cu noaptea-n cap fără să le dea de știre. 

    Mai aveau de așteptat vreo două minute până să li se deschidă trapa de protecție. Așteptarea le fu tulburată de o zarvă provocată de uruit de motoare și strigăte și comenzi scurte.  Instantaneu,  fu ridicată și trapa izolatoare de restul muntelui. În fața lor se opriră două tricicluri cu motoare ambalate la maximum. Patru mascați îi traseră  în niște cuști cu gratii din frânghii. Marga se arătă indignată și încercă să opună rezistență, certându-i pe agresori cu vorbe dure. Această reacție îi îndârji și mai mult pe cei doi haidamaci. O trase spre cușca de frânghii și îi lăsă puțin spațiu de mișcare.

           Înainte ca motorizatele să pornească din nou în cursa pentru căutarea doctorului Octav Nebuneli, o piticanie în costum  antitero veni  lângă cei doi ostatici și le vorbi răstit:

    -Unde se ascunde fiul vostru, agent planetar căutat de toate serviciile?

    •  A fost greșeala noastră că nu am supravegheat intrarea pe munte. Nu-l bănuiam atât de viclean. Nălucile vor umple muntele și misiunea noastră va fi una complicată. 
    • Doctore, unde ți-e fiul? Mai bine spune-ne acum ,ca să te scutim de neplăceri dureroase.
    • – Chiar dacă aș ști , nu v-aș spune. Organizația voastră e ticăloasă. Vreți puterea deplină, pe spații strategice. Nălucile noastre vă vor veni de hac. Nu le puteți opri și nici controla. Aveți capete cu puțin creier.
    • – Micșorați-i cușca, atât cât să mai poată respira ca după un maraton.
    • – Artur, ăștia ne omoară. Ce-i de făcut?
    • – Marga, Tavi știe ce ni s-a întâmplat. Am primit mesaj cifrat. Nu mi-a spus unde e, dar plănuiește o diversiune cu sute de militari năluci, care să creeze confuzie. Prisma-computer e plecată din Meteora. Experții lucrează cu sârg la decodarea programelor de pe computere. Grupul doctorului Octavian Nebuneli trage de timp. Asigură un fel de acoperire pentru experți i    IT.
    • Te-am rugat să părăsim muntele ăsta blestemat. Noi, femeile, avem un simț al premoniției. Nu mă gândesc la mine, ci la fiul nostru.
    • – Liniștește-te! 
    • Octav  e pregătit pentru supraviețuire în condiții extraordinare. Ai uitat că fusese selectat pentru o misiune cosmică? Tu crezi că echipajul unei nave cosmice e alcătuit din papă-lapte?
    • -Uf! Ești un optimist incurabil! Cred că asta m-a determinat să aleg între tine și bietul Valerian Moraru, îndrăgostit de mine ca un nebun.
    • – Cred că exagerezi. Colegul meu Valerian era un lăudăros fără pereche. Se tot lăuda cu averea unui unchi. Mai târziu am aflat că acest presupus unchi din partea mamei era o născocire. Mulțumește lui Dumnezeu că ți-a dat un soț deștept și frumos ca mine.
    • – Ți-au murit lăudătorii. Nu mai vorbi. Am observat în partea din față a cuștii mele-plasă de păianjen o cameră video. Suntem filmați și înregistrați audio.
    • – Ai dreptate. Și eu sunt supravegheat.
    • – Să fie oare sfârșitul trecerii noastre prin această viață? Uneori, văd ochii aceia sfidători ai Sevastiței. Abia se abține să nu izbucnească în râs.
    • – Spune-mi, Marga, chiar ți-a alunecat din mână când s-a prăbușit?
    • – Nu mai știu nici eu. Imaginile s-au șters. Încerc să creez unele proaspete, dar nu sunt sigură că nu halucinez. Cine știe dacă nu cumva sunt și eu o nălucă din cele create de tine?
    • – Vrei să spui că m-am însurat cu o himeră? E adevărat că uneori o iei pe arătură. Îți revii însă repede și te comporți normal.
    •          DE MULT CEI DOI SOȚI NU MAI STĂTURĂ ATÂT DE VORBĂ.
    •  Le era dor de nopțile cu lună plină , în care se visau hălăduind pe alte planete. Ce li se întâmpla pe Meteora ținea de domeniul absurdului. Nimic nu mai părea real. Trăiau un vis urât, în care craniile din primele experiențe de aici le tulbura somnul.
    •           Fură treziți din plăcerea de a sta de vorbă de comanda trunchiului de om acoperit cu vestonul antitero puțin cam lung pentru scurtimea corpului său. Poate era doar o nălucă.
    • La comanda „Meteora-computer –haus”, zecile de motoare turate la maximum porniră pe alte trasee în căutarea prismei cu toate secretele ucigașilor de protecție. 
    • Soții Nebuneli  respirau din ce în ce mai greu. În urechi li se striga asurzitor amenințarea cu moartea ,dacă nu-l deconspiră pe Octavian, bănuit că ar fi pus la cale dispariția prismei-computer din seiful de stâncă, dotat cu triplă alarmă: video, audio și olfactivă. Cei care intraseră  în seiful de stâncă, obligatoriu erau  super pregătiți pentru asemenea situații limită.
    •     Va urma!

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5