Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Glasul din adânc. Năluca (34)    

VASILE LEFTER, MEMBRU UZP                

 


 

 

                                                    Glasul din adânc. Năluca (34)    

           Discuția privitoare la sarcina Cordeliei se termină prost. Nimeni din familia Nebuneli nu-i luase parte. Toți o considerau o hoață, care i-a furat lui Octavian un fiu sau poate o fiică. Lia s-ar fi așteptat ca barem Marga să o înțeleagă ca femeie,  că atunci când iubești, scopul scuză mijloacele. Cei din casă nu se așteptaseră la un gest atât de ferm. Cordelia era senină, împăcată cu destinul ce-i era dat. Se considera chiar o învingătoare. Copilul din pântece va fi numai al ei.

 Tavi ar fi vrut să-i țină parte. Era supărat că Lia nu i-a dat niciodată de înțeles că l-ar dori în patul ei. De fapt, nici nu prea îl interesau relațiile amoroase. Acum era cuprins de un sentiment de vinovăție. Lia a apelat la trucul ei din disperarea de a nu-l pierde. Nu era interesată de avere și nici de faimă. Era destul de bogată. Era foarte tânără și nu abandonase ideea de a studia în străinătate. Voia tot o carieră în domeniul nălucologiei, pe care îl îndrăgise fiindcă era fascinată de Octanebu. Erau multe rivale în centrul de cercetare. Cordeliei îi intrase în cap că doctoul Octanebu, ea îl numise așa ,îi este hărăzit. Gestul său  de a-l atrage într-o aventură erotică a fost unul disperat. Nu vedea un alt bărbat de la care să-și doreasă un copil. Poate că s-a grăbit, poate că gestul ei a fost unul șmecheresc de femeie ușoară. Acum nu mai e nimic de făcut. Se ruga la bunul dumnezeu să nască un băiat care să-i semene lui Octanebu. Nici o fetiță nu ar fi rea. Avea de gând la început să-i facă lui Tavi vreo trei –patru voinici. Visul începea să se destrame.

      Cu aceste gânduri ieși din casa familiei Nebuneli. Șenilata Centrului o aștepta trimisă de Tavi. Urma să fie dusă la primul aeroport și de aici Dumnezeu știe unde va dori să plece Lia, fata nefericitei preotese Sevastița, pedepsită și ea pentru clocotul sângelui de titilean.  

Lângă scara din lemn frumos decorat era trasă cunoscuta șenilată a Centrului de nălucologie, condusă de chipeșul Anatol. Politicos, acesta o salută și îi luă geanta de voiaj, invitând-o să urce. 

Șenilata blindată vopsită în galben părăsi repede drumul principal intrând în pădurea de stejar. Era de coborât o mică pantă până în Poiana Mândrelor, de unde se vedeau satele înșirate de-a lungul râului. Totul părea obișnuit. Ajuns în ultimul pâlc de pădure, Anatol reduse viteza și opri sub un stejar umbros, invocând o defecțiune. Comunică ceva la bază și o invită pe Lia să coboare. Va trebui să aștepte echipa de depanare.

         Lia coborî fără să bănuiască nimic. Nu mică îi fu mirarea când văzu întinsă pe iarbă o saltea de campanie. Anatol o invită să se relaxeze până la venirea depanatorilor.

Cordelia mulțumi și acceptă invitația. Era și puțin obosită, așa că se întinse pe salteaua de burete, încercând să reconstituie cele întâmplate în casa pe care ea o pregătise  cu dragoste pentru familia Nebuneli.

Fu smulsă din visare de o mână puternică.Întoarse capul și-l văzu pe Anatol întins lângă ea. Încercă să se ridice, dar fu trasă brutal înapoi. Anatol încerca s-o sărute. Înțelese că e în pericol. Bluza de vară deja îi fusese smulsă. Instinctivț  duse mâna la centura discretă de autoapărare. Găsi repede sprayul minuscul și reuși să pulverizeze o primă doză spre fața lui Anatol. Acesta o strângea în brațe înjurând de zor slipul care nu se lăsa dat jos.Având o mână liberă, Lia pulveriză încă o dată gazul paralizant. Cu un muget de fiară , Anatol se rostogoli, murmurând repetat cuvântul „Târfă”.

      Cordelia era speriată. Își călcă pe inimă și apăsă butonul de alertă de pe pagerul din dotare. Sunetul strident a  ajuns în receptorul lui Tavi. Fără să scoată o vorbă, acesta ajunse la garajul unde ținea motocicleta cu ataș . În cea mai mare grabă porni spre locul indicat de receptorul ultramodern. O zări pe Tia de departe. Era în genunchi și plângea. Opri motorul și alergă nebunește spre femeia pe care a iubit-o o noapte fără să-i spună că de fapt povestea cu drogurile din acea noapte a fost invenția lui. O luă în brațe și o acoperi de săruturi. Lia ia plângea în hohote, repetându-i printre lacrimi că nu s-a întâmplat nimic. Tavi era fericit că rodul iubirii lor de-o noapte nu a fost pângărit  de izbucnirea animalică a unui venetic.

       Doctorul Octanebu sună la Divizia de securitate și ceru arestarea nemernicului comandor al șenilatei. Aceasta se întâmplă în câteva minute.

     O luă pe Cordelia în atașul motocicletei și o duse până la aeroportul de tranzit. Lia îl îmbrățișă tandru și îi promise că nimeni nu-i va putea lua comoara pe care o poartă în pântec.

Îngândurat și trist, Octavian Nebuneli se întoarse în casa părinților, în care nu va mai rămâne mult timp. Avea de înfăptuit proiecte importante în domeniul nălucologiei.

        Va urma!

                                                                                   



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5