Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Haec primum ostium la Luceafărul: STEJĂREL IONESCU

    Primit pentru publicare: 28 febr.2016
    Publicat: 02 mart.2016
    Editor: Ion ISTRATE

     

       STEJĂREL IONESCU

    Stejarel IonescuNăscut în Ardeal, în lunca Mureşului, la poalele Cuşmei Dacilor, sub Măgura Uroiului aproape de Simeria, în 05.11.1955, din părinţi intelectuali, mama contabilă, iar tatăl, tehnician normator. Copilăria  şi-a petrecut-o în satul său natal de pe malul Mureşului. Deoarece nu s-au înţeles părinţii au divorţat când avea şase ani. Şi a rămas să fie crescut de mamă . Clasele primare le-a făcut în satul său, Uroi ,iar cele gimnaziale şi primele clase de liceu în Simeria. La vârsta de 17 ani s-a mutat cu întreaga familie la Deva, unde a terminat şi ultimile două clase de liceu, la Colegiul Naţional Decebal

    De scris s-a apucat destul de târziu, la aproape 22 ani pe când îşi satisfăcea stagiul militar. Aşa se face că prima poezie ce a scris-o întitulată „Dor de ţară”, i-a apărut la gazeta de perete a unităţii militare unde îşi satisfăcea stagiul militar, şi într-una din revistele de profil ale armatei, din Bucureşti.

    Între 1976-1977, a avut probleme cu securitatea datorită faptului că era împotriva regimului comunist al acelei vremi, fiind mai mult timp persecutat, deoarece a trimis mai multe scrisori lui Paul Goma, scrisori ce au intrat pe mâna securităţii şi au ajuns în arhivele acesteia. Timp de şase luni  a bătut drumul între securitate şi casă, zi de zi, unde a fost tracasat şi trecut prin războiul nervilor, ameninţat cu carceră şi închisoare pe viaţă. Viaţa nu i-a fost uşoară nici după aceia, fiind continuu urmărit de către activiştii de partid şi informatorii acelor vremuri, ceea ce a făcut ca  în 1990 să  părăsească locul de muncă din cadrul CFR , ne-mai rezistând tracasărilor, deschizându-şi o Societate Comercială, devenind astfel editor – difuzor şi publicist, şi până în 1997 a editat revistele „Amica – magazin” şi „ Atena –  magazin” precum şi un ziar de opinie şi cultură „Cetatea”. În 1997 a pus punct privatizării şi a colaborări jurnalistice ca şi reporter-corespondent la  publicaţiile: Transilvania Jurnal, Palia, Cronica Română, Curierul Naţional, România liberă, Focus Vest, A. M Press, Lumea de azi şi One Tv. A continuat să scrie atât poezie, cât şi articole în ziar printre care şi prezentări de carte şi cronică plastică sau critică literară. Multe dintre poezii i-au fost traduse în limbile germană, greacă, ebraică, italiană, latină, maghiară şi franceză de către preot iconom-stavron Horia Ţâru din Timişoara, poezii apărute în revista„Lumină Divină” .

    S-a angajat în 1972 în cadrul CFR-ului ca electromecanic TTR, la Secţia CT 4 din Deva, unde a lucrat până în 1975 când s-a înscris la Şcoala postliceală de impiegaţi de mişcare din Timişoara pe care a absolvit-o în 1976, iar din 1977 până în 1979 şi-a satisfăcut serviciul military. Din 1976 şi-a început şi „meseria” de ziarist (corespondent), colaborând  cu ziarul local al acelei vremi „Drumul Socialismului” şi cu săptămânalul ” Lupta CFR”. A continuat cu scrisul şi a colaborat în acelaşi timp cu Cenaclul Ritmuri din Deva, Cenaclul Flacăra din Hunedoara şi Cenaclul prin Corespondenţă din Târgovişte, unde a avut ocazia să cunoască personalităţi ale scrisului: Valeriu Bârgău, Ioan Adam, Mihai Sin, Valentin Taşcu, fraţii Ioan şi Eugen Evu, Gligor Haşa, Neculai Chirică, Anghel Dumbrăveanu, Cornel Ungureanu, Adrian Păunescu, Theodor Răpan şi mulţi alţii. În acelaşi timp a publicat poezii în publicaţii de profil şi ziare locale precum şi înregistrări la Radio-Timişoara  

    Colaborări scriitoriceşti la:  Drumul Socialismului, Unirea, Teleormanul, Cuvântul liber, Argeş, Transilvania, Chronos, A.V.A,  Lumină Lină (SUA), Lumină Divină, Banat, Vatra Veche, Basarabia literara, Lumea Românească (SUA), Armonii Culturale Româneşti, Anotimpuri literare, Orizonturi culturale, Reflex, Cervantes, Onyx (Dublin), Agora literară, Ecouri literare , Provincia Corvina, Singur, Actualitatea literară, Boema, Bogdania, Nomen Artis, Negru pe alb, Portal Măiastra  ş.a.

    A publicat prima carte în anul 2000, debutând editorial cu tableta de versuri „Trandafirii de rouă”. Şi de atunci editările au continuat atât în presa literară cât şi în apariţii editoriale.  Între 1990-1997 , cât a fost editor, a reuşit să îşi încerce într-ale scrisului şi proza şi cronicile literare, ceea ce face ca în unele cărţi să apară alături de poezie şi proză scurtă. Între 1999-2004 a urmat Universitatea de Tehnoeconomie Europeană, Bucureşti, secţia drept.

    În primăvara lui 2012 se mută în Timişoara unde lucrează pe perioade scurte ca agent de pază la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Colegiul Naţional “Emanoil Ungureanu”, perioadă de peste un an în care îşi limitează colaborările cu presa, şi doar din vara lui 2013 şi le-a reluat mai intens, colaborând cu publicaţia de limbă română din USA “Lumea românească” iar din toamna lui 2014 cu “Oficial Media” din Târgovişte unde este numit redactor şef, publicaţie ce apare online.

    Organizații profesioniste și culturale

    Membru al  Ligii Scriitorilor din România
    Membru al Uniunii Ziariştilor din Banatul Istoric
    Membru al UAP- Alba Iulia
    Membru al Asociaţiei Culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara  

    Premii literare

    Premiul special „Dacica” , la Concursul de poezie originală , Costeşti 1983”;
    Premiul ziaruluiLupta CFR”, la Concursul de poezieSub flamuri de partid biruitoare” , Costeşti 1987;
    Diplomă de Onoare de la Asociaţia Ştiinţifică pentru Consolidare Mediu Asociativ „Fiii Gorjului”, pentru întreaga activitate literară, Timişoara 2013;
    Diplomă de Participare la ediţia a XXVI-a la Simpozionul internaţional „COLUMNA 2000” pentru întreaga activitate literară (2013);
    Premiul II, la Concursul de poezie “Atelier 2014” , Clubul Cafeneaua literară si Fundaţia Semnal din Sud;
    Premiul Casei Memoriale „Lucian Blaga”  Lancrăm, la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” 2014;
    Premiul III „Dropia de aur”, la Concursul Naţional de poezie „Dor de Dor”, Jud. Călăraşi,2014;
    Premiul III al Concursului de Creaţie Literară „ALMAGRI” Constanţa, 2014;
    Laureat al Festivalului Internaţional de poezie „Renata Verejanu” ,Chişinău, 2014;
    Diplomă de excelenţă pentru profesionalism în jurizarea secţiunii de poezie „Dor de Dor”, Jud. Călăraşi (2015);
    Premiul Editurii Vatra veche – „Cartea vieţii”: Festivalul concurs de poezie religioasă „Credo” – Lăpuşna, Ed. A XV-a;
    Premiul II:  “odată cu diminețile” – poezia cuantica – Concursul international Premiul “Corona” Italia, Ed. I/2015-2016;
    Mentiune de onoare – “cartea vietii” – Concursul International Premiul “Corona” Italia, Ed. I/2015-2016;
    Premiul special pentru cariera –Concursul International  Premiul “Corona” Italia, Ed. I /2015-2016.

    Cărţi publicate

    trandafirii de rouă,  Ed. Bibliofor / 2000
    tăcere şi singurătate, Ed. Bibliofor / 2002
    somnul îngerului, Ed. Călăuza v.b / 2008
    Lacrima – un nume sfânt, Ed. Călăuza v.b / 2008
    arta de a fi (antologie colectiva), Ed. Anamarol / 2009
    daţ’mi pace / dor de ţară, Ed. CCD Deva / 2009
    cu Dumnezeu prin hergheliile de cai, Ed. Măiastra / 2010
    iarăşi mi se pregăteşte ceva (ed. bilingvă),   Ed. Măiastra / 2012
    Dumnezeu ne poartă paşii prin hergheliile nopţii,   Ed. Inspirescu / 2013
    drumul sihaştrilor, Ed. Inspirescu / 2013
    castelul de nisip, Ed. Măiastra / 2013
    suflet nemuritor (antologie colectiva),   Ed. StudIS/2013
    pe drumul oaselor, Ed. Măiastra/2014
    nemuritorii cuvintelor (antologie colectiva), Ed. StudIS /2014
    paradigme virtuale (antologie colectiva),  Ed. Pim / 2014
    rătăciri în timp (antologie) ,  Ed. Tipo Moldova /2014
    simbioze lirice   (antologie colectivă), Ed. Anamarol / 2014
    călătorie în regatul cuvintelor (antologie colectivă), Ed. Dandes Press /2014
    nostalgii de toamnă (antologie colectivă),  Ed. Dandes Press / 2014
    cartea vieţii  – 60 poeme, Ed. Măiastra / 2015

                                                                                          

    Haec primum ostium la Luceafărul

    Poeme

     

    plânsul ploii

    nu lăsa ploaia să plângă
    fiindcă n-are nici un sens
    tot pământul nu o să strângă
    lacrimile lui Esses,

    aduceţi cântecele în ploaie
    şi da-ţi sărutul vostru nopţii
    pe cer mai umblă o gheonoaie
    să i-a de pe pământ toţi sorţii,

    şi luna s-a ascuns în nori
    pân’ sună clopotul în noapte,
    coboară îngeri călători
    în fruntea lor cu un abate,

    şi marea spumegă între maluri,
    corăbiile sunt duse în larg,
    şi vântul se ascunde în valuri
    iar noaptea-i prinsă de catarg,

    aştept corăbiile să vină,
    dar se întorc fără de tine,
    în dimineaţa  de lumină
    când timpul tău nu-mi aparţine.

     

    se întoarce Iancu

    ninge cu nori peste sufletul meu,
    casa-i zidită sub umbră de deal
    zorii se adapă de la Orfeu
    şi Iancu se întoarce din nou în Ardeal,

    înfloreşte livada în noaptea de mai,
    la Ţebea coboară din munţi, pleiada
    cu care încărcate de aur, zic vai
    şi lumea-i năucă, începe parada,

    trec moţii călare spre ţara de vise
    cu Iancu în frunte pornesc prin Ardeal,
    şi tulnice cântă de moarte cuprinse
    căci Iancu răzbună din nou al său neam,

    şi potera toată e dusă în munţi
    să caute pe Horia şi pe Crişan
    şi ţara se şterge cu dosul pe frunţi
    căci Iancu o scapă din nou de duşman.

     

    prin arhegoniate

    în ţara în care nu ninge, nu plouă
    şi piatra-i mai tare ca vântul,
    pe cremene am scris cu stropii de rouă,
    că dintre toate-i mai aprig cuvântul,

    prin goale cimitire dorm cruci de durere,
    luna îşi stoarce lămâia din cer,
    şi totuşi mai plouă în recreere
    în noaptea în care morţii-s eter,

    întunericul rămâne prin noi, vascular,
    trezeşte femeia cu uter morbid
    înhamă doi boi şi un mânz la un car
    mânat printre stele de-un android,

    cimitirul e gol, nimeni nu a murit
    stelele şi-au luat morţii cu ele,
    pământul e totuşi prea ţărmurit
    de focul făcut din două surcele,

    piciorul şi capul îmi fluieră a vânt,
    moartea mai caută pământuri înviate,
    dansează şi câinii pe viori de pământ
    şi vâlve se vântură prin arhegoniate

     

    căutarea timpului

    ieşisem azi noapte să îmi caut timpii de mătase,
    mi-am luat cu mine acele de croşetat
    ca să îmi împletesc orele,
    ceasul din turn bătea ora de neon a nopţii,
    pe străzile pustii stelele erau ametisturi
    cu colţuri de jad,
    întâlneam umbre ce se ţineau de braş
    plimbându-se pe sub felinarele oabe ale nopţii,
    cioburile erau împrăştiate prin catacombele vizigoţilor,
    m-am oprit la colţul străzii unu cu trei,
    bulevardul era gol,
    ca să scap de singurătate
    m-am aşezat pe bordură
    şi am început să croşetez
    din timpul ce mă plictisea, mă plictisea
    atât de tare încât din greşeală
    mi-am aprins un deget
    în loc de ţigara fără filtru
    pe care nu o mai aveam în buzunar
    şi mă fumam încet, încet
    croşetându-mă pe mine
    din fumul de ţigară care nu se mai sfârşea.

     

    Pământul va muri

    în seara asta
    am rămas pe prispa casei,
    priveam asfinţitul
    şi ascultam clopotele ce băteau la porţile soarelui,
    în craterele coşurilor de fum
    mocnea jăraticul
    şi lava roşiatic-portocalie
    se prelingea spre asfinţit,
    mi-ai adus un ceai de plante,
    şi odată cu învăluirea nopţii
    şi cu murmurul vântului
    ţi-am mângâiat buzele cu un sărut,
    cerul se înstelase,
    ţi-am cuprins mijlocul
    şi te-am acoperit cu umbra mea
    peste răcoarea nopţii,
    când au început poveştile,
    poveştile stelelor,
    poveştile luceafărului,
    dar şi luna avea povestea ei,
    povestea lunii era cu copiii nopţii,
    care ne încolţesc visele
    şi ne veghează somnul,
    vântul murmura şi prin foşnetul frunzelor
    se resfirau falangele timpului,
    murmur după murmur,
    va muri, va muri,va…..,
    pământul va muri şi se va topi,
    acum planeta nu e decât o revoluţie,
    un război cotropitor,
    pământul va muri
    iar din moartea lui
    se vor dechide pântecele vieţii noi,
    va începe o altă viaţă
    dintr-o altă moarte,
    aidoma Păsării Phoenix.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5