Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Heliade Rădulescu despre Dora D’Istria (Elena Ghica)

Primit pentru publicare: 08.02.2021
Autor: Crina-Otilia Mazareanu
Publicat: 09 Febr. 2021
© Crina-Otilia Mazareanu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Heliade Rădulescu despre Dora D’Istria

Heliade Rădulescu scrie în La litterature roumain despre ea că ’’era de statură mijlocie, oacheşa la faţă, cu o înfaţişare modestă şi întipărită de o oare care nehotârâre. Dar ochii săi dezvelea pe lucrătorul, al cărui muncă obosită, a ştiut să cuprindă în acest timp şţiintele şi literile.’’ (Magda, Nicolaescu-Ioan,op.cit p.26.)
…
În 1846, Elena se întoarce în Ţara Munteniei împreună cu mama sa. În octombrie 1846, pleacă pe Dunăre, pe la Giurgiu spre Viena pe vaporul austriac,, Galathea” împreună cu Heliade Rădulescu şi care de-a lungul călătoriei, îi dedică o poezie:

„Am vazut-o surioară ;
Mult e dulce graţioasă
Ca un înger de frumoasă!
De-i vede-o, n-o mai uiţi.

Cu cosiţele castaie,
Ochi albaştri ca seninul,
Faţa albă întrece crinul,
S-o vezi, soro, n-o mai uiţi.

Mult e dulce, mult e blanda!
Mult e dulce porumbiţa!
Şi o chiamă Eleniţa!
De-i vede-o, n-o mai uiţi.

În surâs mărgăritarul
Printre zodii într-albeşti;
Pacea întreaga când vorbeste…
De-i vede-o, n-o mai uiţi.

Când se mişcă împrejuru-i
Toate graţiele zboară
Fericirea o conjoară,
De-i vede-o, n-o mai uiţi.

Nici nu stie, blandişoara,
Cât e dulce, graţioasă;
Ea ca muza de frumoasă
S-o vezi, soro, n-o mai uiţi.”[1]

––

[1] Ion Heliade Radulescu,Scrieri alese,Editura Albatros,Bucureşti,1984,p.5.