Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Iacob Naroş despre Liviu Rebreanu şi noua critică

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr. 6 (150), Iunie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Iacob Naroş despre Liviu Rebreanu şi noua critică

Primit pentru publicare: 23 Iun 2021
Autor: Mircea DAROŞI, Bistrița
Publicat: 24 Iun. 2021
© Mircea Daroși, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Iacob Naroş despre Liviu Rebreanu şi noua critică

        Coborâtor din Maierul copilăriei lui Liviu Rebreanu, Iacob Naroş reprezintă vocea criticului şi istoricului literar care face o amplă incursiune în lumea vieţii şi operei rebreniene. Lucrările dedicate acestei personalităţi sunt o dovadă a pasiunii şi admiraţiei sale faţă de creatorul romanului românesc modern, dar şi a mândriei că, odată cu el, ,,localitatea în care şi-a trăit cei mai frumoşi ani’’a intrat în geografia literaturii române. Iacob Naroş este autorul unor cărţi scrise la temperatura exigenţelor critice :,,Romanele lui Liviu Rebreanu’’, ,,Rebreanu în mileniul III’’, ,, Liviu Rebreanu şi Cuibul visurilor’’, ,,Liviu Rebreanu şi proza scurtă’’, alături de care stau numeroasele studii şi articole puse în ţesătura aceluiaşi subiect şi publicate în diferite reviste literare din ţară. Cartea care îi aduce un plus de experienţă  în abordarea tematicii amintite se numeşte ,,Liviu Rebreanu şi noua critică – exegeze rebreniene postbelice’’, apărută în Editura ,,PIM’’, Iaşi, 2021. Din argumentul autorului aflăm că, ,,timp de peste zece ani, operele lui Rebreanu au fost interzise de la publicare şi difuzare, de-abia după moartea lui Stalin, în 1954, va începe reeditarea scrierilor sale, după voia şi pofta politicului’’. Drumul marilor abordări rebreniene duce la ,,un adevărat şantier literar’’deschis de Ovid S. Crohmălniceanu, în 1967, cu lucrarea ,,Cinci autori în cinci feluri de lectură’’, după care urmează un şir întreg de critici de anvergură, din generaşii maivechi sau mai noi, precum Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, Niculae Gheran, Constantin Cubleşan, Gheorghe Glodeanu, Ion Bogdan Lefter, Liviu Maliţa, Aurel Sasu, Ion Simuţ, Tudor Vianu, Perpessicius, Dinu Rachieru, M. Zaciu, M. Muthu, Stanciu Ilin, Dan Mănucă, Andrei Moldovan şi mulţi alţii, care au scris şi vor scrie despre Liviu Rebreanu. Cartea  de faţă cuprinde 30 de comentarii asupra  lucrărilor unor critici cu renume în acest domeniu, între care şi conjudeţenii noştri, Ioan Lăpuşneanu şi Icu Crăciun. Studiul foarte atent şi sistematic pe care îl face Iacob Naroş asupra acestor exegeze rebreniene, mă determină să-i spun, fără teama de a greşi că, este un ,,critic al criticilor’’. El pune accent pe detaliul şi ineditul informaţiilor, fiind adeptul datelor biografice exacte,  al ideilor  ce promovează valoarea literară a operei. Pentru opiniile false sau eronate, Iacob Naroş se foloseşte de o bibliografie exhaustivă din care extrage în mod selectiv texte reprezentative şi pune în valoare diverse opinii.Unul dintre cei care s-a apropiat cel mai mult de opera scriitorului, cu un profesionalism desăvârşit şi un efort documentar nemaiîntâlnit, este Niculae Gheran. El contrazice multe din amintirile contemporanilor lui Rebreanu, având documentele pe masă. Timp de 40 de ani şi-a dedicat cariera literară în slujba promovării operei lui Liviu Rebreanu, printr-o ediţie critică integrală, unică în peisajul românesc, alcătuită din 23 de volume. El descoperă multe inadvertenţe între documente şi paginile de memorialistică. Comentariul lui Iacob Naroş despre cartea lui Constantin Cubleşan ,,Nuvelistul Rebreanu’’ne pune faţă în faţă cu părerile unor critici care afirmă că nuvelistica lui Rebreanu a constituit ,,un câmp de exerciţii premergătoare’’, pentru romanele sale (G. Călinescu ). Nu aceeaşi părere o împărtăşeşte M. Zamfir care susţine că, ,,Rebreanu, ca nuvelist se pare un eşec elocvent’’. Foarte mulţi critici literari surprind portretul scriitorului conturat în trăsăturile cele mai sensibile  : ,,Afectuos, cu privirile albastre, calde, uneori duioase, ca şi inima sa, săritor la nevoie, prieten tainic şi devotat, mai ales pentru tinerii începători. Nu era ranchiunos sau meschin, ci modest şi reţinut în aprecierile despre confraţi’’ (Camil Baltazar ). În cuvinte de – o aleasă manieră portretistică este conturat chipul lui Rebreanu în amintirile lui Al. Cerna, Oscar Han, Ion Th. Ilea, Eugen Jebeleanu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu şi încă mulţi alţii. Cele mai multe lucrări ale criticilor noştri sunt  îndreptate asupra romanelor de căpătâi : ,,Ion’’, ,,Pădurea spânzuraţilor’’, ,,Răscoala’’, Adam şi Eva’’, ,,Ciuleandra’’, etc, supuse unor analize pertinente şi de mare  profunzime ( Gheorghe Glodeanu, Mircea Tomuş, Petre Herţanu, Săluc Horvat, Ion Simuţ), cu excepţia părerii necontrolate a lui Tudor Arghezi. Nu este scăpată din vedere nici opera publicistică a lui Rebreanu  ( Dr. Alina Dorle ) sau războiul şi Marea Unire în opera scriitorului. Iacob Naroş pune în lumină câteva elemente structurale ale operei rebreniene pe care le reţine din exegezele autorilor : spaţiul închis sau deschis al desfăşurării acţiunilor, toponimia şi antroponimia locală pusă pe seama destinului eroilor, lumina şi  întunericul simboluri existenţiale, simetria de evenimente şi compoziţie, criza de identitate a personajelor, etc. Iacob Naroş nu este un amator interesat de opera rebreniană, ci un exeget cu reale valenţe de critic şi istoric literar.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5