Iubito, un război ne cere
Cu porumbeii pe unicul altar
Azi viața țipă în durere
Mâine, doar umbre de arțar
Va curge sângele șiroaie
Pe drumul omului nebun
Sunt exilate clipele vioaie
Să ne rugăm uitați în drum
Iar fierul, viața o îndoaie
Prin foc nimicul strălucește
Doar moartea se adună claie
Prin noi, un animal privește
Iar vin din hoardele avare
În numele de moft lumesc
Iar desenăm cruci și hotare
Ascundem tot ce-i omenesc
Iubito, m-am născut târziu
În lumea asta blestemată
Azi, mâine umbră o să fiu
Uitat de dragostea visată
Să pleci dintr-o iubire spartă
De viitorul ce-ni l-au orbit
Să nu îi lași să ne împartă
În zile seci și zile de iubit
Iubito, de război e vreme
Nu de iubit, de-mbrățișat
Azi răul, chiar falit, se cerne
Pe oameni ce cu vorbe au trișat
04-03-2022
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania