Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ÎN APĂRAREA ROMÂNISMULUI. FAMILIA ISOPESCU ÎN MIŞCAREA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA

Când,  răspunzând unor recomandări, avem istorici care urmând calea demitizării scriu despre trecutul nostru simuland ca nu l-ar cunoaşte, când ni se  spune să nu prea vorbim despre nordul Bucovinei, că ne-am supăra vecinii dacă am face-o, iată, am bucuria să primesc o carte, care, intitulată „Familia Isopescu în mişcarea naţională din Bucovina”, autor Petru Bejinariu, Editura „Septentrion” Rădăuţi, 2013, sub egida Institutului „Bucovina” al Academiei Române, tocmai acest lucru îl face, aprofundează  ceea ce aceeaşi editură şi autor începuseră în 2004.

Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită – spune în Cuvânt înainte academicianul D. Vatamaniuc, preşedintele de onoare al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina – are la bază iniţiativa şi strădania autorului, colaborarea cu Institutul” Bucovina” al Academiei Române, observaţiile întemeiate la adresa primei ediţii şi utilizarea unor documente şi informaţii de la descendenţii familiei Isopescu din judeţele Suceava şi Iaşi şi din oraşele Constanţa şi Bucureşti”.

Ocupându-se de ceea ce este familia Isopescu în mişcarea naţională din Bucovina, care înseamnă nume şi profesii de înaltă ţinută ştiinţifică – Dimitrie Isopescu, profesor şi director de şcoală, Constantin Isopescu-Grecul, profesor universitar, rector şi om politic, Emilian şi Ifrim Isopescu, directori de şcoală, Claudiu Isopescu, profesor la Universitatea de la Roma, Modest Isopescu, ofiţer, Samuil Isopescu, avocat, – autorul, profesorul Petru Bejinariu punctează esenţialul: preocupările lor de istoria şi cultura română, cu datini, tradiţii, obiceiuri şi operă cultural-ştiinţifică, contribuţiile acestora în menţinerea românismului, a identităţii naţionale.

Anexele noii ediţii conţin documente care relevă semnificativ tocmai activitatea şi opera membrilor acestei familii bucovinene care, prin descendenţi, activează şi astăzi cu aceeaşi substanţă.

Referindu-se la carte şi munca depusă pentru îmbunătăţirea ediţiei 2013 autorul mărturiseşte: „De la prima ediţie a acestei cărţi din 2004 şi până în 2013, am dobândit noi informaţii despre familia Isopescu, am recântărit raportul între capitole şi prezentările monografice şi am simţit nevoia unor detalieri”. Este subliniat meritul scriitorului şi cercetătorului Ion Filipciuc în completarea şi corecturile aduse volumului cu noi informaţii şi documente, a regretatei doamne Cleopatra Hrihor de la care autorul a obţinut manuscrisul heraldistului Traian  Larionescu de unde a cules datele privind arborele genealogic al familiei Isopescu, cărora le mulţumeşte.

Gratitudinea autorului, ca şi speranţa altor colaborări, este exprimată şi academicianului Dimitrie Vatamaniuc, cercetătorilor Emil Satco, Vasile I. Schipor, Mircea Grigoroviţă, Ştefan Purici,  Vasile Precop, Gheorghe Nandriş,  soţiei lui Dragoş Luchian, care l-au ajutat cu alte informaţii sau chiar documente. De  asemenea, educatoarei Cornelia Hrihor (Lucescu) din Vicovu de Jos, profesorului Corneliu Isopescu, regretatei învăţătoare Areta Pintilie, prof. dr. George Istrate, altor colaboratori.

LucrareaFamilia Isopescu în mişcarea naţională din Bucovina este o carte importantă pentru cultura română şi în primul rând pentru cultura din Bucovina istorică şi pe care o recomand elevilor de la clasele de profil, studenţilor filologi, istorici, de la drept şi ştiinţele politice şi tuturor profesorilor interesaţi”, spune în cuvântul său la volum acad. D. Vatamaniuc, făcând trimitere la persoane importante din familia Isopescu pe care personal le-a şi cunoscut.

Nădăjduiesc  că putem dezvolta proiecte şi programe de cercetare pentru aprofundarea istoriei Bucovinei prin studierea rolului, contribuţiei şi operei acestor mari familii de români în menţinerea românismului din  nordul Moldovei. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât nordul Bucovinei a fost din nou înstrăinat prin parafarea, semnarea şi ratificarea Tratatului politic de bază dintre România şi Ucraina, în 1997, sub sloganul „sacrificiului istoric””, speră autorul.

Pe această linie se înscrie, de altfel, nu numai cartea de faţă, ci şi alte lucrări ale neobositului profesor din Rădăuţi, Petru Bejinariu. Suita cărţii „Biologi de seamă din Bucovina”, apărută în patru volume, – 1994, 1998, 2000 şi 2003 -, ca şi mai mult decât memorialistica „Eugen Botezat şi şcoala de biologie de la Cernăuţi”, Editura „Septentrion”, 2005, Rădăuţi, „Constantin N. Hurmuzachi –om de ştiinţă şi om politic”, Rădăuţi, Colecţia „Enciclopedia Bucovenei în Studii şi Monografii”, aceeaşi editură, 2007, „Ion T. Tarnavschi – biolog, întemietorul şcolii de paliologie”, Academia Română, Institutul „Bucovina”, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în Studii şi Monografii”, Editura „Universităţii”, Suceava, 2009, „Traian I. Ştefureac – pedagog, om de ştiinţă, ocrotitor al naturii din Bucovina”, Editura „Septentrion” Rădăuţi, 2011, ca şi „Universitatea populară „Ion Nistor” Rădăuţi”, Cursurile de vară, ediţiile I-XXIII (1990-2012), Editura „Septentrion” Rădăuţi, 2012, împlinesc cu succes dezideratele celui care le-a realizat-Petru Bejenariu.

Universitatea populară “Ion Nistor” din Rădăuţi este locul unde, prin prezenţa unor mari personalităţi, membri ai Academiei Române, profesori de la Universităţi şi Colegii din ţară, inclusiv de la Cernăuţi şi Bălţi, subliniază Petru Bejinariu, i-au prilejuit  – în calitate şi de coordonator al ei – o documentare complexă şi asupra familiei Isopescu din Bucovina istorică.

Pe ansamblu, este un bun, necesar şi nimerit prilej de stimulare şi sprijin a ideii unităţii naţionale, a păstrării identităţii româneşti, de menţinere şi îmbogăţire nealterată a frumoasei şi nepieritoarei limbii române, a tradiţiilor poporului român în Bucovina care, sufleteşte, este la noi acasă.

Păstrez în pagini de carte („Bucovina în presa vremii” de Ion N. Oprea, Editura Edict, Iaşi, 2004, p. 372 şi 453) înscris glasul celor de la Societatea Mazililor şi răzeşilor, printre care şi Isopescul-Grecul (1871-1938, poet, artist amator, profesor, rector, deputat, om politic, luptător pentru Unire) care în Gazeta care apărea la Cernăuţi de două ori pe lună pe la anul 1900 (apoi prin 1944, tot la Cernăuţi), răspunzând „Apelului către răzeşii de peste Prut” – schiţă a istoriei răzeşimii  cu arătarea pericolului slavismului – care chema la redeşteptarea mazililor şi răzeşilor la conştiinţa naţională, credincioşi limbii şi credinţei străbune, organizau chete pentru colectarea de fonduri necesare activităţii şi ajutorării persoanelor aflate în nevoi, omul Isopescul-Grecul numărându-se şi printre cei mai importanţi donatori ai momentului…



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. […] A murit Constantin Isopescu-Grecul, jurist, om politic implicat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român […]

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania