Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

„În casa parohială, au fost adăpostiţi caii, iar Salonul Regal a fost devastat.”

Florin Bucur este angajat al Bisericii Domnești cu hramul Nașterea Maicii Domnului din Bușteni. Despre istoria și particularitățile acestui lăcaș de cult, mi-a vorbit într-un interviu realizat la 24 august 2012, în incinta acestuia.

– Domnule Florin Bucur, prezentați, vă rog, reperele esențiale ale bisericii.
– A fost ridicată și ctitorită de Regele Carol I și Regina Elisabeta, din dorința Familiei Regale de a avea o biserică de enorie; exista mănăstirea veche a Sinaiei, supranumită Catedrala Carpaților sau Catedrala Bucegilor, dar ei au vrut să aibă și o biserică închinată pomenirii lor și a singurei lor fiice, Maria, care a murit la vârsta de nici patru ani. A fost târnosită la 8 septembrie 1889, în prezența Regelui Carol I, a Prințului Moștenitor Ferdinand, a miniștrilor și a circa 600 de credincioși; Regina Elisabeta, fiind bolnavă și aflându-se la tratament în Elveția, nu a putut participa. Planurile clădirii au fost gândite de arhitectul Ion N. Socolescu, iar sculptorii și meșterii pietrari au fost italieni, sub conducerea antreprenorului Piero Dreossi și a fratelui său Paolo. Nu au mai fost necesare reparații capitale, pentru că la construcție a fost folosită piatră rezistentă de carieră din Masivul Caraiman. Biserica are un plan în formă de cruce, cu acoperișul dominat de două turle masive și arhitectura asemănătoare bolniței Mănăstirii Hurezi din județul Vâlcea. Catapeteasma, din lemn de stejar masiv sculptat și aurit, a fost comandată și lucrată la Viena, fiind pictată de Gheorghe Tattarescu și de ucenicii lui. În altar, se păstrează fresca pictorului danez [Agnes] Exner, iar pictura din biserică a trebuit să fie refăcută, în 1934, de către pictorul bisericesc Gheorghe Belizarie, deoarece fusese deteriorată de armata austro-ungară în Primul Război Mondial. Atunci, în casa parohială au fost adăpostiţi caii, Salonul Regal a fost devastat, iar cele 800 de volume din arhiva bisericii au fost arse sau aruncate în zăpadă. Tablourile votive din pronaos, realizate de pictorul flamand Eyk, îi reprezintă pe Regele Carol I și Regina Elisabeta în mărime naturală. În 1927, Regina Maria a dăruit bisericii tabloul intitulat Lăsați copiii să vină la mine, pictat de Gheorghe Tattarescu. Balconul, mobilierul, vitraliile, icoanele, obiectele de cult și candelabrul cu 24 de lumini sunt cele originale, ultimul având pe atunci lumânări, iar acum fiind electric. Familia Regală a dăruit bisericii tot ceea ce era nevoie pentru desfășurarea serviciului religios, asigurând și prezența preoților care au slujit aici.

– Curtea și casa parohială difereau față de cele de acum?
– Nu, pe atunci exista în plus doar o livadă de meri, la care, de-a lungul vremii, a trebuit să se renunțe. Casa parohială este cea inițială și a fost salonul de primire a Familiei Regale și a oaspeților de seamă care îi însoțeau.

– Ce personalități au călcat, de-a lungul timpului, pragul bisericii?
– În afara membrilor Familiei Regale Române, au mai venit aici Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar, în 1903, Regele Gustav al Suediei, Regele Ferdinand al Bulgariei cu soția, o prințesă de Bavaria, Lord Roberts, care a jucat un rol important în Al Doilea Război al Burilor [1899-1902] din Africa de Sud, precum și numeroase personalități române.

 

Florin Bălănescu



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania