Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

ÎN LEGITIMĂ APĂRARE DE MARIN IFRIM Am dresat inclusiv jigodii umane cu coadă

ÎN LEGITIMĂ APĂRARE DE MARIN IFRIM

 

 

 

Am dresat inclusiv jigodii umane cu coadă


Nu e pentru prima dată, în activitatea mea literară, când sunt nevoit să mă port ca un om aflat în legitimă apărare. De multe ori am fost provocat, doar așa, de amorul artei, pentru distracția unor inși înghesuiți în crâșma iadului de provincie, care mai de care mai groapă de la natură, la chip și la neuroni. Altcineva, în locul meu, după atâta ură nemeritată, ar fi părăsit acest veceu literar care a devenit târgul meu cu grade literare. Sunt atacat, într-o foiță cu aspect de ferpar, ca și cum aș fi locul din care impostorilor le vin toate motivele să inventeze lupte cu scop doar în mintea lor. Recent, un glod cu buric în frunte, îmi pune din nou talpă la biciclu. Zice că am dat niște premii, niște cartoane, unora care, chipurile, mi-ar fi rude. Gibonul nu pricepe ce înseamnă a fi rudă cu cineva. El crede doar în evidența populației, nu a spiritelor și a meritelor. Tot neamul său are miliția în sânge. Sunt încă o dată siderat de micimea unor astfel de specimene. Înțeleg să fiu înțepat de Mircea Mihăieș sau de Alex Ștefănescu, nu de sfinctere gălbejite întru eternitatea fostei securități și a fostului partid unic. Nu am putut avea decât o singură reacție. Aceea de a trimite unui prieten, un om important prin tot ceea ce a făcut în viață, în cultură și chiar în politică, de care depinde câte ceva pentru ozonificarea literaturii locale, următorul text:

”Musca bețivă tot bâzâie. Efemerida nu înțelege ce e cu treaba asta care se numește literatură. În loc să plângă, râde. Își pune întrebări despre familiile altora, de parcă lui i-ar merge totul perfect. Păcat. Pe pag. 1 e o poză de la Secu. Eu am mai multe. E o poză pe care a primit-o pe inventar. Manipulare ordinară. Băieții știu că o să-mi apară cartea despre ce s-a întâmplat pe aici pe vremea securității. Eu am poze de la natura lucrurilor. La pag. 2 e atacată o activitate voluntară, a asociației. Când eu trăgeam din greu , musca era fondatoare la răduleștii din strada țapinari. Poate faceți un efort să-i mai reduceți din bâzâit. Sau măcar să se așeze unde îi e locul, pe căcați și pe boască, nu pe munca unor oameni care nu i-au făcut niciun rău. Cu speranța că sunteți așa cum vă știu, corect și echilibrat, vă doresc tot binele din lume.”

În mod normal, nu aș fi avut nicio reacție. Am primit reproșuri referitoare la tăcerea mea firească. Iată că am reacționat. În legitimă apărare. Amănunte despre aceste jigodii dezacoperite vor veni la vremea lor tristă. E vorba despre niște creaturi care oricum nu înțeleg că sunt învinse, avortate, ratate, încă de când au supt altceva decât sfârcuri de vrăjitoare. După vorbă, după port, apucături de mort în timpul ceremoniei. Bășini de mort în timpul ultimului drum. Deocamdată, sunt nevoit să țin batista când la nas când pe țambal. Știu că sunt provocat. Pot răspunde tuturor ciripitorilor de profesie. Am experiență. Am dresat porumbei sălbatici, câini fioroși, pisici cu gheare de oțel. Mă pricep la animăluțe. Dresajul e o pasiune. Pot da lecții chiar și câinilor cu carte de muncă, bugetari din javră-n javră, ca la miliție. Am dresat inclusiv jigodii umane cu coadă.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5