Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Interviu cu tenorul ALIN STOICA
- IOAN VASIU: – Stimate ALIN STOICA, de câți ani sunteți angajat, ca tenor, la Opera Națională din București?
ALIN STOICA: – Sunt colaborator al Operei Naționale din București din anul 2016, iar ulterior am devenit angajat al acestei instituții-simbol a culturii noastre. Scena Operei a devenit pentru mine un loc în care mă regăsesc, mă exprim și trăiesc cu intensitate fiecare rol.- I.V.: – Când și unde ați urcat prima dată pe o scenă, în calitate de tenor?
- A.S.: – Am urcat pentru prima dată pe scenă în calitate de tenor în anul IV de facultate, la Universitatea Națională de Muzică din București. A fost momentul în care am simțit cu adevărat chemarea artei lirice. Debutul oficial pe o scenă de operă a avut loc în noiembrie 2014, la Opera Română din Cluj, în La Traviata de Giuseppe Verdi, cu rolul Alfredo — un moment definitoriu în parcursul meu artistic.
- I.V.: – De la cine ați moștenit harul cântecului și talentul muzical?
- A.S.: – Cred că acest har este, în primul rând, un dar divin. Dar, dacă privesc în familie, pot spune că am moștenit sensibilitatea muzicală de la mama mea, Violeta, care avea o voce caldă și o inimă mare, și de la bunicii mei, care m-au crescut cu iubire și credință. Pe linia paternă, numele Stoica poartă o moștenire spirituală puternică — din familie făcând parte preoți și diaconi, oameni ai cuvântului și ai harului. Toate acestea s-au așezat în mine ca într-o simfonie care m-a modelat.
- I.V.: – Care au fost cele mai importante și mai apreciate spectacole în care ați evoluat ca solist de operă?
- A.S.: – Am interpretat cu bucurie și responsabilitate roluri precum:
- – Pinkerton în Madama Butterfly
- – Don José în Carmen
- – Turiddu în Cavalleria Rusticana
- – Alfredo în La Traviata
- – Rodolfo în Boema
- – Cavaradossi în Tosca
- – Hamlet în Hamlet de Franco Faccio
- – Ciprian Porumbescu în Lăsați-mă să cânt.
- Am avut onoarea de a cânta în două dintre cele mai importante concerte din Italia, transmise în Prime Time de cea mai mare televiziune națională. De asemenea, am participat la Concertul omagial Luciano Pavarotti, la 10 ani de la plecarea în eternitate a marelui tenor, pe scena Arenei di Verona, alături de Placido Domingo, José Carreras, Andrea Bocelli, Angela Gheorghiu, Il Volo, Zucchero, Eros Ramazzotti și alți mari artiști ai lumii.
- Am cântat și în locuri de suflet și de prestigiu precum Vatican, Londra, Milano, Roma, dar și în orașe precum Sydney, Canberra, Izmir, Nagasaki, München, Bregenz, Sarzana, Praga, Chișinău, Ruse și altele — fiecare cu vibrația și amprenta sa unică.
- I.V.: – În afară de operă, ce alte genuri muzicale îndrăgiți sau practicați?
- A.S.: – Sunt un tenor care iubește libertatea expresiei muzicale. Dincolo de operă, îndrăgesc și cânt cu plăcere genuri precum pop-opera, romanța, muzica de film, colindele tradiționale, dar și muzica ușoară, atunci când are mesaj și emoție.
- Am avut bucuria să colaborez cu artiști din zone muzicale diferite – cu Bibanu, în proiectul inovator HipHopera, care a îmbinat liricul cu rap-ul, cu Trooper, în colaborări rock care ne-au dus până la finala Eurovision, unde am obținut locul 2 la votul publicului. Am cântat și alături de Cătălin Crișan, iar un moment cu adevărat special a fost când maestrul Ștefan Dimitriu a compus un album de muzică ușoară scris special pentru mine și Stephanie Radu, cu piese ce spun povești de viață și iubire în cel mai frumos mod.
- De asemenea, sunt parte din proiectul Romanian Tenors, alături de colegii și prietenii mei Ionuț Dolănescu, Alin Oprea și Sorin Lupu – un proiect prin care încercăm să apropiem publicul larg de magia muzicii clasice și să dăm o nouă viață marilor arii și cântece.
- I.V.:- Ați regretat cândva pentru că nu ați îmbrățișat o altă profesie?
- A.S.: – Niciodată. Chiar dacă drumul muzicii nu este ușor, este singurul care mă face să simt că trăiesc cu adevărat. În momentele grele, mă gândesc că scena este altarul meu, iar vocea – un instrument prin care pot dărui bucurie, speranță sau mângâiere. Am ales cu sufletul și nu regret nicio clipă.
- I.V.: – Ce proiecte aveți pentru viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat?
- A.S.: – Pregătesc multe concerte și proiecte care urmăresc nu doar performanța artistică, ci și sprijinirea și promovarea tinerelor talente. Împreună cu soprana Stephanie Radu, voi lansa o serie de concerte-concept menite să aducă publicului o experiență completă – muzică, emoție și poveste.
- Lucrez, de asemenea, la o carte autobiografică profundă, Copilul Rănit, în care povestesc cu sinceritate despre copilăria mea marcată de pierdere și despre cum m-a salvat muzica. Este un proiect care mă definește și care sper să atingă inimile celor care au căutat lumină în mijlocul întunericului.
-
Interviu de Ioan Vasiu /UZPR
Articole asemănătoare
- ALIN OPREA: ”Muzica mea este o confesiune sinceră, o formă de terapie și o rugăciune în același timp”
- Scurt interviu cu tenorul FLORIN GEORGESCU
- OCTAVIAN DOBROTĂ: ”Mereu îi vom surprinde pe fanii noștri cu lucruri noi și frumoase”
- SORIN LUPU: ”Muzica este, pentru mine, o chemare interioară și o sursă inepuizabilă de inspirație”
- „Eu nu am avut succes, fiindcă nu am fost și nici nu sunt un tip comestibil.”
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania