Inclusă în același orizont istoriografic Iorga după Iorga, recenta carte a tânărului și promițătorului istoric George Arhip, Din colecțiile Casei Memoriale „Nicolae Iorga” Botoșani. Catalogul operelor istoricului (1892 – 1940), Editura PIM, Iași, 2020, 142 p., este un alt instru-ment de lucru util iorgologilor, investigatori ai Fenomenului N. Iorga, în special, cercetătorilor trecutului istoric românesc, în general. Reamintesc cititorilor că autorul este muzeograf la Casa Memorială „Nicolae Iorga” Botoșani, din cadrul Muzeului Județean Botoșani. G. Arhip a elaborat mai multe contribuții istoriografice iorgologice referitoare la viața și opera savantului născut la Botoșani. Dintre ele, se evidențiază cartea Nicolae Iorga – o bibliografie (1965 – 2020), Editura Taida, Iași, 2021, 146 p., pe care am recenzat-o deja. Anul publicării Catalogului, 2020, este important în cronologia N. Iorga: comemorarea a 80 de ani de la dispariția violentă a savantului – istoric; pe de altă parte, aniversarea a 150 de ani în 2021, de la nașterea Titanului enciclopedist universal. 

Autorul a selectat, esențial, o sentință axiologică cu aplicabilitate perenă, formulată de Mircea Eliade, alt savant român cu amplitudine mondială: „Din Iorga va rămâne, cât va ființa neamul nostru, un nume și o operă” (p. 4). Precizez că tânărul M. Eliade, „studentul – filosofie”, a contestat, prin 1926 – 1927, valoarea profesională, intelectuală, științifică, culturală a lui N. Iorga, într-un val contestatar mai larg, plasându-se, ulterior, în controversa polemică C.C. Giurescu – N. Iorga în gruparea anti-Iorga și pro-C.C. Giurescu. După uciderea vindicativă a lui N. Iorga (noiembrie 1940), sfârșitul războiului anti-hitlerist în Europa (mai 1945) și rămânerea sa în Occident (1945), M. Eliade a manifestat o abordare realistă, obiectivă, constructivă a personalității și valorii operei lui N. Iorga. 

George Arhip a structurat noua sa carte astfel: Cuprinsul (p. 5), Notă introductivă (pp. 7 – 8), Catalogul (1892 – 1940) – (pp. 9 – 100), Note explicative la unele contribuții istoriografice ale lui Iorga (pp. 101 – 107), Indice alfabetic al contribuțiilor catalogate ale savantului – istoric (pp. 108 – 126), Anexe fotografice, n-rele 1 – 33 (pp. 127 – 142). În Notă introductivă, autorul a prezentat istoricul fondului de carte al Casei Memoriale „Nicolae Iorga” din Botoșani, constituit începând cu anul 1966, după finalizarea renovării clădirii din fosta stradă a Liceului, nr. 12, fosta locuință a Marghioalei Vâzdogeasa din deceniul opt al secolului al XIX-lea, cu sprijinul unor membri ai familiei Iorga și ai diferiților colaboratori entuziaști ai istoricului, prin transferuri de la Biblioteca Orășenească Botoșani, prin donații, prin achiziții proprii ale instituției muzeale. Începând cu 2014, s-a constituit treptat Fondul digital de carte N. Iorga, cu peste 500 de titluri în format electronic (.pdf), complementar fondului letric, cu peste 2.700 de titluri. 

Astfel, însumat, Fondul de carte N. Iorga conține 3.266 numere de inventar, la sfârșitul anului 2020. Prin întocmirea și publicarea Catalogului N. Iorga 1892-1940, „intenționăm să readucem în actualitate inegalabila operă a istoricului, prezentând, totodată, volumele cu valoare bibliofilă deosebită ce se păstrează în patrimoniul instituției (ediții princeps, cărți cu autograf, însemnări sau chiar unicate)” (p. 7). În Catalog au fost incluse și descrise bibliote-conomic 944 de imprimate: cărți, broșuri, extrase, volume colegate, reprezentînd 67, 86% din cele 1.391 de titluri identificate de Bargu Theodorescu, fostul secretar al lui N. Iorga, în biblioteca personală a Magistrului său. Adică, exprimat fracționar, două din trei titluri de contribuții gândite, elaborate, tipărite și introduse în biblioteca personală de către însuși N. Iorga.

Descrierea biblioteconomică a fiecărei tipărituri conține date tehnice specifice: titlul, subtitlul, volumul, locul apariției, editura și / sau tipografia, anul apariției, numărul paginilor, colecția tematică, dimensiunile imprimatului, numărul de inventar, posibile însemnări pe paginile respectivului exemplar, eventual o anexă foto. Pentru anumite tipărituri, „Acolo unde a fost posibil, am oferit în notele de final informații despre donatori și instituțiile pe unde au circulat cărțile și am amintit edițiile unde Nicolae Iorga face referiri la orașul natal și împrejurimi” (p. 8), a lămurit G. Arhip la final.     

În Catalog tipăriturile au fost ordonate cronologic, după anul apariției, începând cu 1892 și terminând cu 1940. Notele explicative de la sfârșitul Catalogului completează, la unele titluri, fișa tehnică de bibliotecă a tipăriturii, îmbogățind informațiile generale despre respectivul imprimat. Indicele alfabetic este un alt criteriu de ordonare a celor 944 de tipărituri incluse în Catalog, alături de cel cronologic, clasic. Anexele fotografice, n-rele 1 – 33, oferă o imagistică tehnică necesară Catalogului, care-i sporește valoarea profesională de instrument de lucru biblio-teconomic local în studierea Fenomenului livresc N. Iorga. Și imagistica coperților I și IV este semnificativă. Pe prima copertă a fost imprimată fotografia – bust a lui N. Iorga, realizată în atelierul Weiss din Iași, la începutul secolului trecut. Pe ultima copertă a fost reprodusă „stema” Casei Memoriale „Nicolae Iorga” din Botoșani. 

Pe aceeași copertă a fost inserată caracterizarea paradigmatică, cu unele nuanțe encomi-astice, a personalității lui N. Iorga formulată de academicianul Constantin Rădulescu – Motru, mare filozof român și contemporan al savantului – istoric, imediat după moartea violentă a Titanului născut la Botoșani. Exprimat cu peste opt decenii în urmă, portretul în cuvinte al lui N. Iorga, emanație a crezului generației de intelectuali de la 1900, își păstrează și astăzi, în deceniul trei al secolului al XXI-lea, realismul și actualitatea ideatică, un alt ecou al continuității Iorga după Iorga: „Nicolae Iorga a întrupat puterea de muncă intelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt. Nu l-a întrecut nimeni până astăzi, și încă mulți ani de aici înainte nu-l va întrece nimeni. Râvna lui adâncă de a cunoaște și de a împărtăși și altora cunoștințele sale l-au făcut: cercetător în cele mai variate ramuri de cultură; creator, în scris și în cuvânt, de o fecunditate fără seamăn. Nu este răstimp, fie cât de întunecat, din trecutul poporului român, în care înțelegerea lui ageră să nu fi pătruns pentru a aduce lumină. Contribuția lui în acest domeniu se poate socoti la sute de volume. Ea formează baza de granit pe care vor clădi istoricii de mâine”.  

Catalogul ar fi trebuit prefațat de un iorgolog / director de bibliotecă / manager de muzeu, pentru a i se sublinia importanța și utilitatea biblioteconomică și ca instrument de lucru în cercetarea Fenomenului livresc N. Iorga. Notele explicative de la sfârșitul Catalogului ar fi trebuit așezate la subsolul fiecărei pagini a listei cu tipărituri, pentru rapida și eficienta orientare în inventarul livresc tipărit a cercetătorului / cititorului pasionat de personalitatea uriașă a lui N. Iorga. Lipsește și un Indice antroponimic – geografic cu un evident caracter practic pentru orice cititor. 

Aspectele perfectibile enumerate anterior pot fi ușor rezolvate în ediția a II-a a cărții, căreia i se pot adăuga și altele, pentru că respectivul fond de carte personalizat în Catalog este în continuă extensie, iar anul 2030 în cronologia N. Iorga va impune completări și actualizări ale multor informații, încheieri și concluzii din 2020. Prezenta contribuție biblioteconomică devine un instrument de lucru obligatoriu în activitatea specifică a cercetătorilor Fenomenului N. Iorga. Poate nu în cele din urmă, cartea recenzată în rândurile anterioare este o contribuție tematică la istoria bibliotecilor din Botoșani, în general, la istoria fondului de carte al unei personalități românești – universale, care s-a născut și a copilărit în localitatea amintită, în deceniile șapte – opt ale secolului al XIX-lea, cu reveniri natale periodice în perioada 1887 – 1938, în special.