Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Istorii, istorii, să răsfoim cărțile…

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Istorii, istorii, să răsfoim cărțile…

Primit pentru publicare: 03 Sept. 2020
Autor: Ion N. OPREA, Iași     
Publicat: 04 Sept.  2020

© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

 

Istorii, istorii, să răsfoim cărțile…

După biruința românilor asupra turcilor, eliberarea de sub jugul turcesc, bulgarii vedeau în victoria românilor asupra Imperiului Otoman o rază de speranță și le  înflorise ideea creării unui stat puternic în zonă și lucrul acesta nu întâmplător. Prea mulți vorbitori de limba română erau cantonați în Bulgaria, atât la sud de Dunăre cât și înspre granița cu Macedonia, ceea ce făcea ca proiectul unirii celor două teritorii, Bulgaria și România, să devină viabil.

           Scrie Titu Maiorescu în volumul său „Istoria politică a României sub domnia lui Carol I”, în iunie 1886 bulgarii, prin cneazul lor Alexandru de Battenberg i-au cerut oficial Regelui Carol I constituirea unei confederații româno-bulgare sub  sceptrul lui, în forma  unei monarhii dualiste de tip austro-ungar, confederație cu guverne separate, dar cu comandă militară unică în caz de război.

         În anul 1886 acest proiect era aproape finalizat, părțile interesate și deciseseră formarea unei armate comune și, tot important, se hotărâse  implementarea  grafiei latine în Bulgaria, care să înlocuiască vechiul  alfabet  chirilic folosit la bulgari, numai că…

                 Numai că s-au împotrivit marele puteri, opoziția cea mai puternică a venit din partea rușilor care se vedeau amenințați în interesele lor în zonă și în întreaga Europă, Rusia a amenințat România și Bulgaria că dacă nu încetează cu ideea unirii, le va ocupa militar. Rușii se temeau de faptul că dacă se forma un astfel de stat, România devenea un consolidator al comunităților de români în Balcani care le întărea influența, puteau  deveni, în perspectivă, un liant al unificărilor în întreaga regiune balcanică.

               Se poate spune, că începând din secolul al XVII-lea rușii nu s-au limitat numai la a ne ocupa spațiul etnic românesc  din estul țării și de dincolo de Nistru și Nipru, prin colonizări, deportări și rusificarea forțată, fărămițând și asimilând populația etnică românească secole de-a rândul, ci au întreprins și numeroase alte acțiuni împotriva intereselor românești în Balcani.

             Așa se și explică, forțat de ultimatumul Rusiei și după  consultarea cu liderii din Germania și Austria, la 15 iunie 1887 Carol I  i-a comunicat  țarului Rusiei că renunță să accepte coroana monarhiei dualiste româno-bulgare, cu toate că formalitățile de acceptare a unei confederații formate din Romania și Bulgaria erau aproape finalizate.

          Istorie, un crâmpei, din Balcani, care ne  privește…

          Ion N. Oprea, Iași, 2 septembrie 2020



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.626 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5