• Iubirea, mai presus de toate
  recenzie
  Catia, gustul amar al trădării
  Mara Popescu -Vasilca

• Romanul ”Catia, gustul amar al trădării” este unul dintre romanele bine cunoscutei scrii-toare canadiene de origine română  Mara Popescu -Vasilca care face parte din colecția romanelor de dragoste: ”Dragostea, arză-o-ar focul” o ediție co-rectată, adăugită și reeditată la editura Globart Universum  din Montreal, Canada, 2022.
• Așa cum ne-a obișnuit scriitoarea Mara Popescu-Vasilca în  romanele sale, aceasta prezin-tă diverse aspecte ale vieții creând personaje inspirate din viața reală, care trec prin perioade extrem de interesante și palpitante ale vieții cu greșeli pe care și le asumă și care vor influența parcursul acestora.
• Cartea ”Catia, gustul amar al trădării” este o poveste tristă a unei femei care  gustă din amarul vieții trecând prin perioade grele, crezând  că a găsit iubirea, dragostea și fericirea adevărată urmate  apoi de perioade de deznădejde, neîncredere, trădare și pelin.
• Felul în care autoarea ne prezintă  povestea printr-o destăinuire narativă, cu ajutorul unui alt personal Paula care este cea mai bună prietenă a Catiei și cu care nu s-a văzut de mult timp, punându-și  la zi cele întâmplate în perioada cât nu s-au văzut, face ca cititorul să aibă acces la istoria acestei femei de la prima mână, fără intermediari, la persoana întâi, ceea ce face legă-tura cu cititorul mai solidă și mai interesantă.
• Un alt aspect interesant este franchețea cu care sunt redate faptele, lucru întâlnit în toate roma-nele autoarei, care face din aceasta un scriitor al realității oricât de dură ar părea aceasta, al adevă-rului spus verde în față fără menajamente astfel oferind cititorului șansa la a reflecta și a înțele-ge el singur modul în care a judecat personajul respectiv într-un anume moment în luarea anu-mitor decizii.
• Deși subiectul romanului este total diferit față de celelalte romane el are un punct comun care reprezintă epicentrul romanelor Marei Popescu-Vasilca și anume căutarea fericirii, căutarea iubi-rii  plenare care te împlinește și care te ajută să înflorești și să rodești asemeni unui pom.Un alt punct comun al romanelor Marei Popescu -Vasilca îl reprezintă  greșelile pe care le fac personajele sale în alegerea parte-nerilor ce se dovedesc nepotriviți în mare parte și modul în care prezintă cititorului aceste greșeli ale tinereții perso-najelor fără să le acuze ci lăsând citito-rului șansa să aleagă și să vadă ambele fețe ale medaliei, să discearnă singur dacă  e bine sau nu cum a procedat.
• Deseori confuzia între dragostea carnală și iubi-rea profundă și adevărata duce la rezultate dezas-truoase care nu aduc armonie și clădirea unui  cuplu solid lucru evident arătat în romanele Marei Popescu -Vasilca.Prin acestea, scriitoarea oferă lecții subtile de viață cititorului arătându-i cum să nu facă și unde poate greși în viață.
• Modul în care scriitoarea face referire la divini-tate ne arată legătură strânsă cu credința-n Dumnezeu , un alt aspect pe care îl vom întâlni în toate romanele sale și care dorește să inducă subtil  ideea că atunci când suntem la ananghie toți facem apel la ajutorul divin, toți închinăm o rugă o cerere de ajutor de luminare pe calea adevărului și a pocăinței.
• Greșelile pe care le face Catia în viața sa  sunt asumate și recunoscute în fața prietenei sale Paula  care este un  personaj din altă carte a Marei Popescu- Vasilca,” Paula, împlinire târzie” un personaj care este la fel în căutarea fericirii, a dragostei a căminului plin de armonie, a stabili-tății  înfloritoare și care  și ea a trecut prin diverse experiențe și încercări ale vieții.
• Deși sunt prietene și au crescut împreună în același cartier parcursul vieților lor este dife-rit  însă tocmai acest aspect  foarte interesant atrage cititorul și îl  invită să citească și povestea Paulei  din romanul ”Paula împlinire târzie” ofe-rindu-i în acest fel o continuitate a  istoriilor de viață ale acestor două femei interesante, Paula și Catia.
• Fără a dori să dezvăluie cititorilor poves-tea  romanului, lăsându-i să o descopere singuri, aș vrea să punctez un alt aspect interesant al romanului și anume că iubirea de mamă  este evidențiată la fel ca și în romanul ”Ursula o mamă jude-cată de copii” unde se arată la fel ca și în acest roman că dragostea mamei trece dincolo de dragostea și iubirea pentru orice bărbat, este o dragoste mai presus decât orice greutăți pe care le întâlnește în viață iar maternitatea ca și o  ancora
• oferită de Dumnezeu acestor femei, le ancorează
• în credință și le face mai puternice decât erau înainte de a deveni mame.
• Catia trece prin gările vieții ca un tren care oprește în stații dar merge mai departe, chiar dacă încărcătura în vagoane crește, anumite personaje coboară din tren dar urcă altele,  se nasc patru copii și responsabilitățile cresc dar acestea nu o sperie din contră o fac mai puternică.
• Foarte interesant și sentimental este finalul cărții în care Catia trimite scrisori fiecărui copil mărturisind cine este tatăl lor, dând câteva detalii  și unde pot fi aceștia găsiți și cerându-le iertare copiilor ca un semn al descărcării sufletului, un mod de eliberare de păcat și de eliberare de niște secrete grele pe care le purta în suflet.
• ”Catia, gustul amar al trădării” este o carte despre căutare, despre greșeli, despre trădare și iertare, despre durere fizică și psihică, despre răni adânci  și despre pocăință, totul în numele iubirii. O carte cu valențe psihologice ce te poartă pe meandrele nebănuite ale sufletului unei femei.
• Felicitări autoarei Mara Popescu-Vasilca, ctitor de personaje complexe ce lasă în urma sa lecții de viață și învățături interesante cititorilor români din lumea întreagă.

Mihaela CD