Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Jocul care unește generații – Puzzle-ul: istorie, curiozități și popularitate 

La finalul lunii ianuarie, pasionații de puzzle marchează Ziua Internațională a Puzzle-ului (29 ianuarie) – o ocazie simbolică de a celebra una dintre cele mai accesibile și apreciate activități recreative. Puzzle-ul este un joc al răbdării, atenției la detalii și al logicii, o activitate de familie care unește generații, un exercițiu de concentrare, dar și o formă de relaxare.


De la instrument educativ la fenomen global

Puzzle-ul modern, cel de tip jigsaw, a apărut în Anglia secolului al XVIII-lea. Inventatorul este considerat cartograful și gravorul britanic John Spilsbury, care, în jurul anului 1766–1767, a lipit o hartă pe o placă de lemn și a tăiat-o în bucăți pentru a ajuta copiii să învețe geografia.
Aceste prime puzzle-uri erau din lemn și aveau un scop educativ, fiind folosite mai ales ca metodă creativă de predare. Denumirea „jigsaw puzzle” provine de la fierăstrăul special folosit pentru tăierea formelor curbe. În secolele XVIII–XIX, puzzle-urile au devenit populare în special în Marea Britanie, iar ulterior s-au transformat într-un joc recreativ pentru toate vârstele.
Puzzle-ul este astăzi parte dintr-o industrie semnificativă și se găsește în diferite forme și realizate din materiale diverse. Deși publicul asociază puzzle-urile mai ales cu cartonul sau lemnul, industria puzzle-urilor este extrem de diversă, folosind de asemenea metal, plastic, cristal sau spumă. Practic, conceptul de puzzle nu este limitat la material, ci la ideea de rezolvare prin potrivire logică sau spațială.  Piața globală de puzzle-uri jigsaw era estimată la aproximativ 9,9 miliarde USD în 2024, cu creștere anuală constantă. De exemplu, un producător francez vinde peste 1 milion de puzzle-uri anual, semn al interesului constant al publicului. 

De ce sunt puzzle-urile atât de apreciate?

Creșterea popularității puzzle-urilor este asociată cu nevoia de activități relaxante, care stimulează mintea și reduc stresul. Studiile de piață arată că puzzle-urile sunt apreciate de toate grupele de vârstă, fiind asociate cu dezvoltarea cognitivă și cu starea de bine mentală.
În ultimii ani, puzzle-ul a fost redescoperit și ca obiect cultural și artistic. Unele puzzle-uri sunt create de artiști sau designeri și pot deveni obiecte de colecție, ajungând uneori la valori ridicate pe piața de artă sau design. 

Cel mai mare și cel mai mic puzzle din lume

Recordurile variază în funcție de criterii, dar puzzle-urile comerciale moderne pot ajunge la zeci de mii de piese, necesitând sute de ore pentru finalizare, în funcție de complexitate și experiență. Conceptul de puzzle complex este direct legat de numărul de piese și diversitatea formelor.
Cel mai mic puzzle din lume, care figurează în Cartea Recordurilor, este un nano-puzzle realizat de Selegiochi (Italia), alcătuit din 99 piese extrem de mici, având o dimensiune totală de 6,5 × 5,5 cm, adică mai mic decât o carte de joc.

Obiect decorativ

În prezent, mulți cumpărători aleg puzzle-uri ce redau opere de artă celebre sau peisaje pentru a le înrăma după finalizare, transformând jocul într-un obiect de decor.
Puzzle-ul rămâne unul dintre puținele jocuri analogice care traversează generațiile și timpul. De la copii la seniori, de la activitate solitară la activitate de familie, puzzle-ul combină jocul, educația și relaxarea. Într-o epocă dominată de ecrane, puzzle-ul îndeamnă la concentrare și deconectare într-un mod benefic pentru minte.

Cosmina Marcela OLTEAN



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania