Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

La mulți ani femeie

TeonaTeona SCOPOS

 

La mulți ani femeie

La mulți ani femeie , în lume și în țară –
La mulți ani acelei ce vieții naște viață –
Cu tot trecutu-n gene și viitoru-n față ,
Aduce , pe pământ , parfum de primăvară .

Muncește și se zbate , puținul îl sporește ,
În trupul ei e hrana eternului din noi –
Răzbate în infern , se-nalță din noroi
Și mai presus de toate , trăind din plin , iubește .

Și nopți și zile multe și-o viață-ntreagă luptă
Și pâine pentru toți ea știe să împartă –
Îndură fără lacrimi tot ce e dat prin soartă
Și merge înainte și cu cămașa ruptă .

Și-a respectat trecutul și neamul și menirea –
Războaie și-nchisori a cunoscut din plin –
În fața ei plec fruntea , în fața ei mă-nclin –
Doar datorită ei există omenirea .

De ce în astă țară de ani e umilită ?
Cu ce-a greșit să fie ea fiică de român ?
Ce-a alăptat prin vremuri la obositu-i sân
Și pentru a cui vină se simte pedepsită ?

Nu-i nici război nici ciumă, doar vremuri murdărite –
O mână de aleși își bat joc de români –
Batjocoriți în toate , ai noștri ni-s stăpâni ,
În țara unui joc cu zaruri măsluite .

Cum să respecți femeia , când nu respecți nimic ,
Când calci , rânjind , sub tălpi tot ce mai e normal ?
Unde-i românul demn , curat și vertical ?
Ceahlăul de-altă dată e astăzi mult prea mic .

Grumazul ni-i plecat sub cruci nemeritate –
Românul și românca abia mai pot trăi –
Dar va veni și vremea când vom putea răzbi ,
Eliberând povara și crucile din spate .

N-o fi tot neamul nostru atât de pervertit
Încât nici să nu-i pese de-i este rău sau bine –
Și-obrazul mămăligii se crapă de rușine
Când un popor întreg se lasă umilit .

Mai sper , mai trag nădejde la semeni cu putere ,
Cu mintea înțeleaptă , cu brațul hotărât –
Prezentul umilirii va fi trecut urât
Și neamul românesc va dăinui prin ere .

Acum , popor cuminte , te târâi și înduri ,
Dar parcă tot femeia își duce crucea grea –
Nici viața amărâtă nu poate să și-o ia ,
De ea depind atâția și mult prea multe guri .

Ea luptă și când plânge , dar și cu ochi uscați –
În suflet și în minte stă nemurirea ei –
În pâinea de pe masă își caută temei
Și-n a hrăni pe alții , copii , părinți și frați .

De-aceea mă închin , mă-nchin a mia oară ,
În fața celei care-i româncă și femeie –
La viitorul nostru ea va găsi o cheie –
La mulți ani buni în lume , la mulți ani buni în țară .

 

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5