Primit pentru publicare: 5 Mart. 2022
Autor: Ion ISTRATE
© Ion Istrate, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

Limba Română în Basarabia
Cristian ANDRONIC, ”Poeme pentru Anna – poezii”. Botoșani : Agata – 2022

 Motto:
,,Limba română este întâia graniță a țării mele care trebuie păzită.” Grigore Vieru

 ,,Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.” Alexei Mateevici

În facultate, profil sociologie, am avut norocul să urmez un curs de Limba și Literatura Română, deschis și apoi susținut cu prelegeri de Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga. Am înțeles atunci rostul vieții și că Limba Română, ca element de bază al Memoriei sociale, este cheia principală a cunoașterii și educației poporului nostru. Bunăoară, am cuprins cu mintea că românul, pentru a parcurge timpul care-i va veni, e important să știe, printre mulți alți clasici din cultura noastră, despre Mihai Eminescu, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Grigore Vieru.

De-a lungul vremii scriitorii români, funcție de conceptele esteticii, s-au grupat în diferite curente literare, mai de amploare sau mai reduse, mai înțelese sau neînțelese, dar cu vocații relativ comune spre un rezultat, o contribuție la dezvoltarea și afirmarea Limbii Române, pentru că: ,,În limba ta/ Ţi-e dor de mama,/ Şi vinul e mai vin,/ Şi prânzul e mai prânz./ Şi doar în limba ta/ Poți râde singur,/ Şi doar în limba ta/ Te poți opri din plâns.” (Grigore Vieru). Un vis, un ideal al poeților basarabeni îmbrățișat și de tinerii confrați, pentru a-și păstra identitatea de neam, demers care nu poate fi parcurs fără a ne raporta la Eminescu.

Și e nevoie să amintesc despre Basarabia, unde constatăm manifestarea exterioară a unui proces ,,miraculos” al regenerării românismului pentru a contracara o ,,ruptură ontologică” și a recupera o literatură care păstrează, prin memoria etnică, rădăcinile românești sufocate de amenințările rusificării, Basarabia fiind „o țară în exil”. Românismul basarabean a fost și este străjerul mioritic de la Nistru, în vreme ce rușii au încurajat diluarea identității românești iar lipsa unui ,,proiect panromânesc la București și incoerența decizională sau gafele diplomatice n-au făcut decât să  blocheze replierea identitară” (bibl. cit., Adrian Dinu Rachieru).

În aceste condiții și într-un context potrivit, l-am perceput pe tânărul poet basarabean, Cristian Andronic, când la Ziua Culturii Naționale – Zilele Eminescu, la Botoșani, pe 15 Ianuarie 2022, în gest de Omagiu Geniului culturii noastre, și-a recitat poezia ,,La statuia lui Mihai Eminescu”: ,,// […] Către tine, ochii, îi înalț deodată,/ Văd că-n bronz, tăcerea, și-a făcut altar./ Să ajung la steaua, în poem redată,/ Am visat într-una, însă în zadar.// […] Orice-ar fi iubirea, sau ce-ar vrea să fie,/ Dar ferit-a sfântul, nu scriu cu gablonz,/ Să nu fie ceea, ce din poezie,/ Peste ani de zile, vor turna în bronz.” [1] Sunt teme cu subiecte care apasă greu, copleșitor, pe care le găsim în creațiile aduse cititorului prin acest volum ,,Poeme pentru Anna”.

Cercetările cu caracter literar asupra creațiilor literare din ultima perioadă ne aduc în atenție un nou curent literar atribuit tinerilor poeți: generația douămiistă, tratată cu grijă în lucrări care abordează datele esențiale și specifice literaturii tinere.[2] Cristian Andronic debutează cu această carte de poezii, după o bogată colaborare cu publicații cunoscute (Cuvânt românesc, Timpul, Luceafărul, La Ac), arătând că se desprinde sub aspectul fondului și al formei de noua generație de poeți și, sigur, întrezărim o bogată și meritorie muncă de creație literară care îi va aduce, cu certitudine, o capodoperă.

Invit cititorii la o lectură profundă și atunci se va înțelege forța intensității mesajului acestui dezlănțuit volum scris cu răbdare și în tăcere: //[…] /,,Cineva oricum suportă rana,/ Cineva-i rănit doar că a tras./ Când scriam Poeme pentru Anna,/ Câte gloanțe-am strâns de bun-rămas… […].”.

Bibliografie:
1.ANDRONIC, Cristian. Poeme pentru Anna. Botoșani : Agata, 2022;
2.GOLDIȘ, Alex. Harta poeziei douămiiste. https://revistavatra.org/2016/06/13/alex-goldis-harta-poeziei-douamiiste/;
3.BENGA, Grațiela. Reţeaua : Poezia românească a anilor 2000. Timișoara: Editura Universităţii de Vest – 2016;
4.BURTA-CERNAT, Bianca. Nu sunt încă sigură că generaţia  2000 există, Revista Vatra, nr.3/2009;
5.RACHIERU, Adrian Dinu. Odiseea limbii române (trei cruciaţi: Alexei Mateevici, Eugeniu Coşeriu, Grigore Vieru). Chișinău :  Revista Limba Română, nr. Nr. 7-8, anul XIX, 2009.

Botoșani,
2 Martie 2022
___
Note:
[1] ANDRONIC, Cristian : La statuia lui Mihai Eminescu;
[2] BENGA, Grațiela :  Reţeaua. Poezia românească a anilor 2000. Timișoara: Editura Universităţii de Vest – 2016.