Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Lucrări de la Secțiunea de Comunicări istorice de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “din Avrig
Revoluția de la 1989 în viziunea profesorilor și elevilor

Primit pentru publicare: 09 Nov. 2020
Autor: Alexandru Florin ȚENE, Cluj
Publicat: 09 Nov.  2020
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Lucrări de la Secțiunea de Comunicări istorice de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “din Avrig
Revoluția de la 1989 în viziunea profesorilor și elevilor

       În urmă cu ceva timp am primit de la domnul profesor dr. Petre Din , așa cum îi este obiceiul de mulți ani, să-mi trimită cărțile pe care le scrie sau coordonează. Acum  mi-a trimis volumul “Revoluția de la 1989 retrospective istorice “ , lucrare editată de dânsul în cadrul catedrei de Istorie și Socio Umane de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “din Avrig.De fiecare dată am scris despre acestea fiindcă autorul, de care facem vorbire, este tipul adevăratului dascăl de provincie care luminează cu știința sa nu numai învățăceii ci și cititorii cărților sale.

Cartea tipărită la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2020, am primit-o cu următoarea dedicație: “Domnului Președinte al Ligii Scriitorilor din România, Alexandru Florin Țene, avem deosebita onoare să vă dăruim acest volum ca o expresie a sentimentelor de aleasă prețuire pe care le nutrim față de implicarea Dumneavoastră în promovarea actului cultural din România și pentru prodigioasa activitate culturală pe care o desfășurați în spațiu public intern și international. Cu toată gratitudinea și recunoștiință, ss Din Petre, Sibiu, 2XI.2020.“

            Volumul se deschide cu prefața semnată de directorul Liceului Teoretic “Gheorghe Lazăr din Avrig profesorul Emilian Marius Novac, care, printre altele, subliniază: “Acum la 30 de ani de la acest istoric an 1989, acest grup de profesori au transmis în volum o frântură din evenimentele cunoscute și trăite, o viziune proprie despre revoluție și un îndemn la lectură, la cunoașterea istoriei contemporane. “ Aceste rânduri din Prefață  le regăsim și într-un fragment mai mare pe ultima copertă a cărții. În continuare, editorul volumului, Petre Din, în “Cuvânt înainte” ne atrage atenția asupra faptului “că  Sesiunea de Comunicări istorice de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr  “Avrig, din data de 18 decembrie 2019, este o formă de atașament față de valorile promovate de Revoluția din Decembrie 1989, dar și un factor de coeziune și de aderență atât la identitatea națională, cât și la cea europeană.“

Un interesant studiu publică profesorul Emilian Marius Novac, intitulat “Revoluția de la 1989 în contextual european “, în care contribuția lui Mihai Gorbaciov nu este de neglijat la amplele reforme denumite perestroika, care practic au contribuit la căderea imperiului sovietic. Nu este uitată intensa activitate desfășurată de papa Ioan Paul al II-lea care a susținut mișcarea anticomunistă din Polonia.

“30 de ani de la revoluție “ semnat de prof. ing. Marcel Luca este, practice, un jurnal obiectiv al zilelor revoluției, punând accent pe măcelul, așa zișilor teroriști, și starea de haos instaurată pe întreg teritoriul românesc.

Preotul, lector universitar dr. Emanuel P. Tăvală în lucrarea sa “Să luăm aminte… “dezvoltă un eseu în care, prin comparație, evidențiază similitudinile evenimentelor din 1600 și cele 1918, inclusiv  din 1989, care sunt clipe astrale ale românilor și al României.

Despre dimensiunea spiritual-simbolică a evenimentelor din decembrie 1989 scrie cu mult patos preotul Vasile Gafton, înserând reflecții pertinente după aproape un sfert de veac de la acea cotitură în istoria neamului românesc. Lucrarea este structurată în șase diviziuni și o concluzie, dezvoltându-se ca un studiu socio-politic despre nemulțumirea generală a românilor al regimului comunist-criminal.

Cunoscutul publicist și teolog cu care mă întâlnesc în diferite publicații, Stelian Gomboș publică în acest volum o retrospectivă ale celor 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 și un interviu cu regretatul, profesor, istoric și academician Florin Constantiniu despre revoluționarii de atunci și clasa politică, concluzionând: “ Anii 1989-2011 vor fi considerați o perioadă de declin, clasa politică și poporul român împărțind, în egală măsură, responsabilitatea pentru această tristă realitate.“

Profesoara Marineta Popa dezvoltă fenomenul înlocuirii dictaturii de până în decembrie 1989 cu libertatea și democrația.

Un studiu amplu și interesant este “Revoluția din jurul Catedralei Ortodoxe “ semnat de Mara Alexandra Hulpe, Maria Alexandra Hulpe și prof..Costel Neacșu, cunoscut scriitor din Sărmașu, județul Mureș. Practic acest studiu este o frescă sângeroasă a evenimentelor din Timișoara cu participarea unor preoți, inclusiv o listă cu lozincile strigate de revoluționarii din orașul de pe Bega.

Contribuția sibienilor la Revoluția din 1989 este abordată de Paula-Cristina Muntean, având coordonator pe profesorul Marcel Luca. Sunt amintiți victimile revoluției de pe străzile Sibiului, execuția Ceaușeștilor în ziua de Crăciun și concluzionând cu analiza lumii libere și  democratică, după 30 de ani,

Despre anul marii schimbări din spațiul carpato-danubiano-pontic scriu Darius-Dumitru Gavrilă și Denisa Giorgiana Iagăru, în coordonarea  profesorului Octavian Marcele Luca, iar Andreea Manițiu, Alexandra Muha și Paul-Robert Popa, în coordonarea profesorului Constantin Sâmbeteanu, abordează viața chinuită, sărăcia și umilința din perioada, așa zisă, a construcției societății socialiste multi-lateral democrate.

Reliefarea revoluției din decembrie 1989 în viziunea istoricilor români, scriu Luiza Cășvan, Camelia Munteanu și Larisa Șchiopu, în coordonarea profesorului Petre Din, în care sunt amintiți Florin Constantiniu, Keith Hitchins, Ioan M. Bota, Raluca Grosescu, Pompiliu Teodor etc lucrare pe care o evidențiez pentru multitudinea exemplelor.

Și această carte, precum și celelalte ce-mi vin din Avrig de la profesorul Petre Din sunt borne ce marchează spațiul spiritual al unei generații în formare, speranță pentru viitorul țării, și pentru noi, că flacăra istoriei  românilor se află pe mâini bune, luminând drumul pe mai departe al țării.

Scriind aceste rânduri de încheiere, mi-am adus aminte de zicerea lui Ellen G. White: “Dragostea de istoria neamului nu poate fi manifestată în exterior fără fapte, așa cum focul nu poate  fi întreținut  fără combustibil.“ Har, Domnului, la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “ din Avrig e mult combustibil alimentat de profesori.